Arheologii au facut o descoperire foarte rara la Khirbet el Rai, localitate situata la aproximativ 70 de kilometri sud-vest de Ierusalim, in Israel.
Ei au gasit o dovada de acum 3.100 de ani, care indica prima referire din istorie privind un nume din Cartea Judecatorilor.
S-a identificat pe un vas de ceramica inscriptia „Jerubbaal”, in premiera pe un artefact vechi, un mic ulcior datat din anul 1.100 i.Hr. Aceasta a fost scrisa cu cerneala, in urma cu 3.100 de ani, din epoca judecatorilor biblici, potrivit Times Of Israel.
Numele din cinci litere este conceput in scrierea canaanita timpurie, a carei dovada a fost descoperita in tot Egipul, dar si in Levant. Conform echipei de arheologi, inscriptia partiala gasita a fost pictata pe trei bucati de ceramica, ea fiind citita ca „Jerubbaal” sau „Yeruba’al” (Ierubaal, in Biblia ortodoxa, in romana -n.a), care a constituit porecla judecatorului biblic Gideon (Ghedeon), fiul lui Joash (Ioas).
Acesta a trait si a activat in partea de nord a Regatului Isrealului, in acea epoca. Daca va fi confirmata, descoperirea ar reprezenta prima dovada a unui nume din Cartea Judecatorilor din Biblie, in Vechiul Testament.
Se vorbeste despre Ghedeon in Vechiul Testament, in Judecatorii, capitolul 6, incepand cu versetul 11: „Apoi a venit Ingerul Domnului si S-a asezat sub stejarul din Ofra, care era al lui Ioas, din familia lui Abiezer*. Ghedeon**, fiul sau, batea grau in teasc, ca sa-l ascunda de Madian.”
„M-as grabi sa spun ca aceasta scriere este bine cunoscuta si frumos atestata, astfel incat o putem citi cu precizie”, a spus profesorul Christopher Rollston, de la Universitatea George Washington, care a descifrat textul.
Arheologii sustin ca inscriptia descoperita serveste ca o punte de legatura de la cultura canaanita la cele israelite si iudaice.
„Timp de decenii, practic nu au existat inscriptii din aceste epoci si regiuni. Nici nu eram siguri cum arata alfabetul din acel moment. A existat un decalaj. Unii chiar sustineau ca alfabetul nu era cunoscut in zona, ca nu existau carturari si prin urmare, Biblia ar fi fost scrisa mult mai tarziu”, a explicat istoricul Michael Langlois.
