Programul european „Garanția pentru Tineret” s-a dovedit a fi încă din 2015 o ocazie prea puțin băgată în seamă de autoritățile române. Parlamentarul ieșean Filip Havârneanu declară că acest anagajament a fost ratat, pentru că România nu a folosit banii puși la dispoziție de Uniunea Europeană, iar tinerii aflați în situații dificile au îngroșat rândurile șomerilor, în loc să fie ajutați să se integreze pe piața muncii. Filip Havârneanu, recunoscut și ca „deputatul tinerilor” a susținut în plen o declarație politică pentru a atrage atenția asupra acestei oportunități care trebuie fructificată.
Anul 2022 a fost desemnat Anul European al Tineretului și toate țările membre ale Uniunii Europene și-au luat angajamentul de a reda tinerilor tot ce au pierdut în ultimii doi ani de pandemie. “România continuă să folosească expresia “o generație pierdută” și continuă să neglijeze această categorie care n-a reușit să crească niciodată în ochii guvernanților. Garanția pentru Tineret este un program european creat special pentru a ajuta tinerii aflați în situații dificile să se integreze pe piața muncii. În fiecare an, implementarea lui a fost un eșec, pentru că partidele aflate la putere au fost ocupate să-și securizeze pozițiile, funcțiile și relațiile, indiferent cât am tras noi, pentru asta. Tinerii au fost nevoiți să se descurce cum pot, într-o societate care le oferă prea puține șanse și prea multe obstacole. România nu a cheltuit niciun euro din alocarea de 323 de milioane de euro pentru derularea Programului Garanţia pentru Tineret, din exerciţiul bugetar 2014-2020”, a declarat Filip Havârneanu.
România nu a încetat să mai transmită raportări despre tinerii șomeri
În decembrie 2021, media șomajului în rândul tinerilor din UE era de 14,9%. „Garanția pentru tineret”consolidată de anul acesta este un angajament pe care și l-au asumat toate statele membre, astfel încât toți tinerii cu vârsta sub 30 de ani poată primi o ofertă demuncă, de formare continuă, de ucenicie, de stagiu în termen de patru luni din momentul în care își pierd locul de muncă sau își termină studiile. “România nici măcar nu a mai transmis date pentru ultimele trei luni ale anului trecut și a arătat că are un Guvern care de fapt, nu prezintă nicio garanție. Pandemia a complicat viața tinerilor, mulți dintre ei fiind în perioada de orientare, de căutare, de autodefinire. În percepţia tinerilor, principalele două probleme cu care se confruntă sunt sărăcia şi locurile de muncă. Aproape o treime din tinerii din România trăiesc în condiţii de privare materială severă. Unul din cinci tineri spune că studiile absolvite corespund doar foarte puţin sau deloc sarcinilor pe care le au de îndeplinit la muncă. Am susținut în Parlament o declarație politică pe această temă, cu mesajul că nu avem o generație pierdută și nici o generație de pierdut. Timp de 30 de ani componenta tineret a fost una secundară și marginalizată. Guvernanții care au făcut cu rândul la statul degeaba nu fost capabili să folosească sume importante de bani pentru tineri, nici când li s-au pus pe tavă. Îmi doresc cât mai puțini tineri șomeri, cât mai puțini tineri cu anxietăți, cât mai puțini tineri dezamăgiți de propria țară”, a explicat parlamentarul ieșean.
Filip Havârneanu a mai adăugat că USR, chiar dacă a ieșit de la guvernare, este implicat prin europarlamentarii săi în tot ceea ce a însemnat elaborarea și adoptarea „Rezoluției pentru Tineri” la Bruxelles, iar pe plan național, deputatul, împreună cu mai mulți colegi au făcut un upgrade Legii Tineretului, prin depunerea a zeci de amendamente în sprijinul tinerilor. USR susține de asemenea elaborarea unei noi Strategii Naționale pentru Tineret pentru perioada 2022 – 2027, aceasta urmând a fi corelată cu Strategia Europeană de Tineret.
