Deputat rus: „Rusia ar putea susţine INDEPENDENŢA Donbasului. NATO anunţă că va accelera procedurile de mobilizare a trupelor”

Rusia ar putea susţine independenta regiunilor separatiste ucrainene Donetk şi Lugansk dacă nu va exista o altă opţiune pentru soluţionarea conflictului din estul Ucrainei, a anunţat vineri deputatul rus Konstantin Kosaciov, relatează agenţia de stat Tass

„Dacă toate opţiunile pentru o soluţionare paşnică vor fi epuizate, nu exclud această variantă”, a răspuns Konstantin Kosaciov, preşedintele Comisiei pentru Relaţii Externe din Consiliul Federaţiei Ruse, la întrebarea dacă Rusia intenţionează să susţină „independenta Novorusiei”, care ar cuprinde şi regiunile separatiste ucrainene Donetk şi Lugansk.

În acest caz, a subliniat deputatul rus, decizia privind viitorul celor două regiuni din estul Ucrainei trebuie să respecte interesele părţilor aflate în conflict. Cu toate acestea, Kosaciov s-a declarat în favoarea „integrităţii teritoriale” a Ucrainei dar, a precizat el, în conformitate cu „interesele tuturor regiunilor”. Potrivit lui, asigurarea integrităţii teritoriale şi respectarea democraţiei în Ucraina ar fi „un scop suprem” pentru Rusia.

Însă, în opinia sa, integritatea teritoriului ucrainean nu are nicio legătură cu Peninsula Crimeea, anexata acum un an de Rusia. „Acest subiect este închis”, a subliniat el. Pe de altă parte, Kosaciov a apreciat că Ucraina nu trebuie să adere la NATO deoarece acest demers „în niciun caz nu va consolida alianţa euroatlantică (…) sau securitatea globală”.

NATO va accelera procedurile de mobilizare a trupelor, pentru contracararea Rusiei şi a terorismului

Alianţa Nord-Atlantica intenţionează să accelereze procesul decizional privind mobilizarea efectivelor militare, în cadrul planului de reacţie faţă de ameninţări precum cele reprezentate de Rusia şi de reţeaua teroristă Stat Islamic, afirma secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. „Alianţa Nord-Atlantica este pe cale să implementeze cel mai amplu plan de apărare colectivă de după sfârşitul Războiului Rece”, a declarat Stoltenberg, citat de Wall Street Journal.

Potrivit lui Stoltenberg, NATO încearcă să se asigure că eventualele disensiuni politice nu vor întârzia mobilizarea Forţei de reacţie rapidă. „Nu ne-ar ajuta să avem o forţă disponibilă în 48 de ore dacă ne trebuie 48 de zile pentru a lua decizia de mobilizare”, a precizat secretarul general NATO, oferind ca exemplu intervenţia aeriană în Libia, în 2011, decisă în şapte zile. „Istoria recentă arata ca NATO are capacitatea de a lua decizii rapide”, a subliniat el.

„Nu vedem nicio ameninţare imediată asupra vreunui aliat din cadrul NATO, nici măcar asupra ţărilor baltice. În acelaşi timp, observăm că mediul de securitate se schimbă şi vedem o Rusie mai incisivă. De aceea suplimentam prezenta militară în Letonia, Lituania şi Estonia”, a spus Stoltenberg, subliniind că Alianţa va apăra orice stat membru în caz de necesitate.

Pe fondul crizei ucrainene, NATO a suplimentat prezenta militară în statele membre est-europene, trimiţând trupe, avioane suplimentare şi mai multe nave militare în Marea Baltica şi în Marea Neagră. Alianţa Nord-Atlantica a anunţat în ianuarie construirea a doua cartiere generale regionale, în România şi Polonia, şi înfiinţarea unor centre de comandă ale Forţei de reacţie rapidă în România, Polonia, Bulgăria, Lituania, Letonia şi Estonia. Forţa de reacţie rapidă, creată pe fondul acţiunilor Rusiei în Ucraina, va avea o disponibilitate de intervenţie în cel mult 48 de ore.

Federica Mogherini: UE, pregătită să înăsprească sancţiunile împotriva Rusiei

Uniunea Europeană este pregătită să înăsprească sancţiunile impuse Rusiei în cazul agravării situaţiei în estul Ucrainei, unde un armistiţiu fragil între rebelii prorusi şi armata ucraineană este în vigoare din 15 februarie, a anunţat vineri şefă diplomaţiei UE Federica Mogherini, citată de Sputnik.

„Ştim cu toţii că puterea noastră constă în unitate, fie că este vorba de sancţiunile pe care le-am impus deja şi pe care le-am putea extinde pe viitor dacă situaţia se va agrava, fie că este vorba de sprijinul oferit Ucrainei sau fie că este vorba de dialogul politic şi procesul diplomatic”, a declarat Federica Mogherini, la Riga, la finalul primei zile a reuniunii informale a miniştrilor de Externe din UE.

„Suntem uniţi în fiecare demers pe care îl întreprindem cu privire la Rusia şi în raport cu situaţia din Ucraina”, a conchis şefa diplomaţiei europene.

Ministrul leton de Externe Edgars Rinkevics a anunţat la rândul său că şefii diplomaţiilor europene „iau în calcul noi sancţiuni împotriva Rusiei în cazul agravării situaţiei în Ucraina şi încălcării Acordului de la Minsk”, semnat la 12 februarie în vederea soluţionării conflictului din estul Ucrainei, relatează agenţia rusă de stat Tass.

Moscova şi Berlinul pledează pentru dublarea numărului observatorilor OSCE în Ucraina

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov şi omologul său german Frank-Walter Steinmeier au purtat o discuţie telefonică, vineri, în cadrul căreia au evocat dublarea numărului observatorilor OSCE în Ucraina, relatează BBC News Online. Ministerul rus e Externe a anunţat vineri ca Serghei Lavrov şi Frank-Walter Steinmeier au purtat o discuţie telefonică în cadrul căreia au pledat pentru dublarea numărului de observatori OSCE în estul Ucrainei, unde un armistiţiu fragil între rebelii prorusi şi armata ucraineană este în vigoare din 15 februarie.

Astfel, 1.000 de observatori OSCE ar urma să fie mobilizaţi în Ucraina.Iniţial, Rusia şi Ucraina au ajuns la un acord în acest sens. Luni, Moscova, Berlinul şi Parisul au acceptat propunerea Kievului de a solicita OSCE să ajute la implementarea Acordului de la Minsk, semnat la 12 februarie în vederea soluţionării conflictului din estul Ucrainei.

 

 

 

 

 

 

Sursa: stirileprotv

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here