Ilie Bolojan, președintele interimar al României a susținut astăzi o serie de declarații.Acesta a prezentat detalii referitoare la situația României în raport cu tarifele vamale impuse de adminsitrația SUA, despre alegerile prezidențiale, dar și despre alte aspecte.
În aceste zile, un subiect important sunt tarifele stabilite de administrația Statelor Unite și efectele lor asupra economiei țării noastre. Ne confruntăm cu vremuri dificile în care asistăm la schimbări importante în sistemul comercial global. Tarifele care au fost anunțate de administrația Statelor Unite zilele trecute vor avea un efect negativ asupra economiei europene, inclusiv asupra economiei românești. Și trebuie să fim onești cu cetățenii noștri și să răspundem acestor lucruri.
Ce se poate întâmpla în perioada următoare? Companiile noastre, industriile noastre care exportă produse în Statele Unite, vor fi mai puțin competitive pe aceste piețe. Dar, pe această linie directă, impactul asupra economiei românești este relativ scăzut pentru că nu avem o componentă importantă de export pe relația cu Statele Unite, iar afectarea este pe zona de aluminiu, pe zona de farmaceutic, în principal, și pe zona de componente care includ oțel și aluminiu. Va fi însă un impact important asupra comerțului Statelor Unite cu Uniunea Europeană, pentru că cele două piețe sunt cele mai mari piețe globale, Statele Unite fiind cel mai important partener comercial pentru Uniunea Europeană. Și deci, indirect, companiile românești care sunt integrate în lanțurile de valoare europeană vor fi afectate. Germania fiind cel mai important partener comercial al României, iar economia germană contribuind cu o treime la exporturile către Statele Unite ale Americii din Uniunea Europeană, cu siguranță companiile românești care sunt integrate în aceste lanțuri valorice vor avea foarte posibil mai puține comenzi și deci va fi o încetinire a activității acestora. Este un impact asupra piețelor și burselor pe care îl vedem în aceste zile, dar cred că foarte important, pe fondul a ceea ce se întâmplă, ceea ce este impredictibil, va fi o reținere generală de investiții și, indirect, pentru că dezvoltarea țării noastre a însemnat în acești ani o componentă importantă de investiții străine, e foarte posibil ca în perioada următoare să avem o încetinire a acestor investiții până când lucrurile se vor stabiliza.
E greu de estimat concret care vor fi consecințele acestor măsuri într-o economie globalizată și care este interconectată ca cea actuală. Iar replicile pe care unele state, unele piețe mari, le dau nu vor face decât să complice și mai mult lucrurile.
În această situație, măsurile de represalii pe care Uniunea Europeană le-ar stabili în perioada următoare ar însemna de fapt să crească costurile escaladării, care ar putea să fie și mai mari pentru economia noastră, pentru că tarife peste tarife înseamnă inflație, înseamnă scăderea puterii de cumpărare și riscul unei recesiuni economice.
Așa cum știți, competențele privind stabilirea tarifelor, a politicilor comerciale, au fost cedate de către toate țările europene Comisiei Europene. Deci aceasta este competentă să stabilească răspunsul Europei. Și atât zilele trecute, după anunțarea acestor tarife, cât și ieri, și astăzi, au avut loc negocieri, au avut loc discuții, atât între reprezentanții Uniunii Europene, cât și cei ai Statelor Unite ale Americii, dar și în interiorul Uniunii, privind posibile nenegocieri și răspunsul european.
Din partea României a participat ieri la ședință Ministrul Economiei, domnul Ivan, și ambasadoarea noastră la Bruxelles, doamna Matei. Și, în urma discuțiilor care au avut loc, s-a hotărât un răspuns etapizat. Mâine, în Comitetul pentru Bariere Comerciale, se va aproba acest prim răspuns, ceea ce înseamnă că pentru primul set de tarife, cele pentru aluminiu și oțel, va fi o răspuns în contrabalans de către Uniunea Europeană, taxând în principal produse agricole alimentare care ar veni din Statele Unite cu tarife care înseamnă 10-25%. Din acest punct de vedere, noi am fost interesați ca ceea ce se importă în Uniunea Europeană pe componenta nucleară să nu intre la acest pachet de sancțiuni, pentru că avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4, și deci orice fel de replică, așa cum v-am spus, la tarif peste tarif, înseamnă costuri suplementare care vor trebui plătite.
Așadar, mâine se va aproba acest prim răspuns și vor continua apoi negocierile și sper să se ajungă la o soluție înțeleaptă, în așa fel încât efectele acestor tarife asupra economiei globale, asupra stabilității economice, să fie cât mai mici și să ne putem continua într-o formă predictibilă dezvoltarea. În astfel de situații complicate, nu există soluții rapide, și cred că răspunsurile trebuie construite bucată cu bucată, pe mai multe niveluri, și vom susține continuarea negocierilor în așa fel încât cele două piețe mari, piața Uniunii Europene și cea a Statelor Unite, să găsească niște soluții în care fluxurile economice să continue. Cred că e nevoie ca atât în plan european, dar și național, să acționăm pentru o economie mai competitivă. Și ceea ce s-a aprobat la ultimul Consiliu European, politicile pe partea de energie, de a scădea prețul energiei, de a susține interconectarea, sunt politici pe care și noi trebuie să le urmărim, finalizându-ne hidrocentralele cât mai repede posibil, transformând centrale pe cărbune în centrale pe gaz și lucrând pentru a crește capacitatea de stocare pe energie, în așa fel încât economia românească să fie mai competitivă.
De asemenea, prin politicile industriale pe care le putem susține, să încurajăm producția industrială în România și integrarea companiilor românești în lanțurile valorice globale la un nivel superior. Totodată, atât în Uniunea Europeană, cât și în România, este important să simplificăm, să debirocratizăm, pentru a pune în valoare potențialul antreprenorilor, al oamenilor, pentru a descătușa economia, și putem face acest lucru pentru că este loc de mai bine în multe domenii și, în ultimul rând, cred că este nevoie să reformăm statul.
Asta pentru că, spre deosebire de alte țări, unde, la un deficit comercial mic, o ușoară recesiune înseamnă doar o scădere, să spunem, economică, dar nu efecte foarte mari, într-o țară ca România, cu deficite mari, orice fel de recesiune, orice fel de afectare a situației economice, poate avea niște efecte foarte dure și, din punctul acesta de vedere, reducerea cheltuielilor statului, creșterea încasărilor la buget, accesarea fondurilor europene, derularea proiectelor cât mai rapidă înseamnă o bună guvernare și înseamnă condiții obligatorii pentru a minimiza acest impact.
Putem face declarații, putem genera știri, dar nu vom ajunge la o soluție de pe zi pe alta în această situație complexă.
Cred că aceste provocări sunt și o oportunitate de a crede din nou în noi înșine, și de a face ceea ce trebuie pentru ca lucrurile care depind de noi să le facem așa cum se cuvine pentru a crea condiții pentru prosperitate în țara noastră, și, sigur, să ne adaptăm la lucrurile care nu depind de noi și pe care nu le putem influența decât foarte puțin.
Și sper că în perioada următoare se va ajunge la o soluție, în așa fel încât circuitul economic cu care ne-am obișnuit – nu se va mai putea, e clar, întoarce exact acolo unde a fost, așa cum știam, dar șocul trecerii de la o situație la alta să fie de natură a putea fi absorbit de către economiile europene și de către economia țării noastre. Și, așa cum spunea un vizionar european, Jean Monnet, Europa s-a construit din crize și probabil că va fi o sumă a soluțiilor care se găsesc în astfel de crize și asta poate să fie și o oportunitate pentru o Europă mai puternică, cu o economie mai dezvoltată.
Vă stau la dispoziție pentru întrebări.
Sesiune de întrebări și răspunsuri:
Jurnalist: Eu am o întrebare de politică internă. Premierul Marcel Ciolacu a declarat faptul că și-a dat seama că s-a încercat o anulare a alegerilor prin renumărarea voturilor. Voiam să vă întreb dacă până la finalul mandatului aveți de gând să desecretizați noi dovezi, având în vedere că nu ar fi prima desecretizare pe care o faceți.
Președintele Ilie Bolojan: Toate documentele au fost desecretizate, care țin de partea de alegeri, care au fost înaintate CSAT. Prin urmare, declarațiile care au loc în acest context și le asumă fiecare dintre cei care declară, și vă rog să le adresați întrebări clarificatoare, dacă este cazul.
Jurnalist: Adică ne spuneți că cetățeanul Ilie Bolojan are tot puzzle-ul pentru anularea alegerilor.
Președintele Ilie Bolojan: Nu, am spus că toate datele care au fost la dispoziția CSAT au fost desecretizate.
Jurnalist: Am o întrebare legată de o dezvăluire pe care a făcut-o Europa Liberă săptămâna trecută, de fapt în weekend, despre unele documente pe care oficiali ai Armatei din România, prin aceste documente ei arătau că este nevoie de reconstruirea și refacerea unui podeț și a unor drumuri de pământ. Lucrările nu s-au făcut, deși cererile erau încă de anul trecut. Ați discutat cu domnul premier despre această problemă și vă gândiți să îi sancționați pe cei responsabili?
Președintele Ilie Bolojan: Nu pot să sancționez oameni care nu sunt în subordinea instituției prezidențiale, dar ceea ce cred este că atunci când sunt mai multe instituții implicate în anumite proiecte, dacă nu există o coordonare acestora și nu se urmăresc proiectele, atunci riscul de a nu fi realizate proiectele la timp, riscul de a se ajunge în situații care nu ne ajută, de la terminarea unui proiect mic pe teme de apărare, de la accesarea fondurilor europene, de la angajamente internaționale pe care ni le luăm, este destul de mare, și aceste aspecte sunt chestiuni care țin de fiecare responsabil și, în principal, țin de componenta guvernamentală, așa cum știți. Și cred că atunci când, în țara noastră, oameni care nu-și fac datoria vor păți ceva, vor fi sancționați, nu vor mai ocupa aceste funcții, va fi un prim semnal că ocuparea unui post nu este doar o onoare, o demnitate sau o oportunitate pentru un câștig mai bun, ci înseamnă și o mare responsabilitate, care vine cu ocuparea acestui post, pe care trebuie să ți-o asumi și să ți-o exerciți în interesul serviciului public pe care le reprezinți.
Jurnalist: Ați discutat cu domnul Ciolacu? Pentru că e o problemă de apărare națională și aceste poduri și podețe erau de folos și pentru exercițiile NATO.
Președintele Ilie Bolojan: Această chestiune este cunoscută de Ministerul Apărării Naționale și se fac demersurile pentru a se finaliza cât mai repede toate restanțele pe care le avem în acest domeniu al infrastructurii.
Jurnalist: Aș avea o întrebare tot legată de situația apărării. În acest moment, știm că Statele Unite revizuiesc prezența trupelor americane în Europa. Am văzut deja că se vorbește despre o posibilă retragere a 10.000 de trupe, practic o jumătate din numărul de trupe pe care precedenta Administrație Biden a decis să le crească. Printre țările vizate sunt România și Polonia. Polonia a spus cumva că ei, în discuțiile bilaterale cu Statele Unite, au primit asigurări că nu vor fi retrase trupe din Polonia. Voiam să vă întreb ce asigurări a primit România în acest sens și care sunt informațiile pe care le aveți dumneavoastră.
Președintele Ilie Bolojan: Nu există nicio discuție și nicio informație oficială care să confirme ceea ce spuneți. Și am discutat cu domnul ministrul al Apărării Tîlvăr să comunice oficial o poziție a Ministerului Apărării legată de acest aspect. De asemenea, vă pot informa că, în discuția pe care Secretarul de Stat Rubio a avut-o cu miniștrii de externe la ultima întâlnire din Europa, a fost reafirmat încă o dată angajamentul SUA de a continua toate proiectele care țin de NATO și deci nu există nicio chestiune care să arate că Statele Unite ar fi luat o decizie, în afară de știri care sunt doar pe surse, legată de o dezangajare pe Flancul de Est. Ceea ce este real însă este că atât în Administrația americană, în general, cât și la Pentagon, se discută de reduceri de cheltuieli pe care le vedem la știri, de reorganizări, dar asta nu înseamnă, deci, aspecte care țin de acest Flanc de Est, care cred că este cel mai important flanc al NATO în momentul de față din Europa, și acest lucru cred că îl recunoaște nu doar un est-european, ci orice om care știe ce înseamnă securitate pentru Europa, și toate documentele NATO și ale Uniunii Europene recunosc acest lucru.
Jurnalist: Practic, să înțeleg corect, Secretarul Rubio a afirmat angajamentul față de NATO, dar înțeleg că nu a fost menționată menținerea numărului de trupe la nivelul actual.
Președintele Ilie Bolojan: Deci, respectarea angajamentului față de NATO nu înseamnă că nu pot fi în interiorul NATO anumite reașezări, dislocări, ceea ce se întâmplă în permanență, și, de exemplu, în România, prezența militară este o prezență care se face pe contingente, deci este o prezență care înseamnă înlocuiri de trupe, dar asta, așa cum v-am spus, nu are nicio bază de date oficiale.
Jurnalist: Probabil ați văzut declarațiile făcute de domnul Dragoș Sprînceană, care, până la urmă, contestă poziția statului român și spune chiar opusul. Această persoană a fost trimisă sau pur și simplu a avut o discuție cu premierul Marcel Ciolacu astfel încât să reprezinte interesele României, spunea Premierul pentru o nouă abordare. V-aș întreba dacă dumneavoastră ați fost informat în acest caz, în contextul în care, potrivit Constituției, dumneavoastră sunteți cel care se ocupă de politica externă a României, și dacă totuși vedeți o utilitate în a trimite oameni sau persoane controversate precum aceasta.
Președintele Ilie Bolojan: Eu nu aș dori să fac comentarii la comentariile unui cetățean român legat de perspectiva pe care dânsul o are privitoare la un aspect sau altul care se leagă de țara noastră. Politica țării noastre, de la politica externă până la celelalte politici publice, se face de către persoanele care sunt mandatate în acest sens, care au mandate oficiale sau prin vot ale românilor, sau prin vot ale Parlamentului, sau prin decizii guvernamentale, și cred că, doar după aceste declarații și după aceste mandate, putem să facem comentarii care țin de o politică sau alta inclusiv de politica externă a României. Eu pot să dau replici, pot să fac și asta, dar nu cred că ajută țara noastră, nu cred că poate o intenție bună care s-a derulat prost este de natură a face declarații în cascadă, pentru că, dacă astăzi suntem niște oameni responsabili, înseamnă că nu trebuie să avem grijă de cum ne poziționăm noi, ci ceea ce facem pentru interesul țării noastre. Așa cum v-am spus, este o perioadă destul de complicată, vedeți, atât din punct de vedere al securității globale, al comerțului global, avem alegerile prezidențiale în România, și tot ce se întâmplă în această perioadă este amplificat, este interpretat de către cei care candidează sau de către cei care îi susțin, și nu cred că este bine ca eu să intru într-un astfel de joc de declarație.
Jurnalist: Dar ați fost informat, ați discutat cu Marcel Ciolacu despre această nouă abordare pe care și-o dorește?
Președintele Ilie Bolojan: Am făcut declarația la întrebarea dumneavoastră, v-am răspuns.
Jurnalist: Domnule președinte, cum considerați că s-ar putea debloca această situație legată de suspendarea ridicării vizelor pentru Statele Unite?
Președintele Ilie Bolojan: Cred că, în perioada următoare, instituțiile responsabile din România pe partea de derulare acestui proiect, Ministerul de Externe, Ministerul de Interne, vor clarifica cu Homeland Security toate aceste aspecte, și îmi doresc ca, în perioada următoare, aceste aspecte să fie comunicate public, în așa fel încât acest program important, nu neapărat pentru cei care merg în Statele Unite, ci important pentru românii care vor să fie percepuți ca o națiune de mâna întâi, nu de mâna a doua, să reintre în normalitate și să se activeze și acest program.
Jurnalist: În contextul acestui război comercial și în contextul în care țara noastră a fost prinsă pe picior greșit, cu un deficit bugetar uriaș, cu datorii externe foarte mari, cu o absorbție a fundurilor europene limitată, care sunt concret planurile pentru a proteja economia României? Și dumneavoastră vorbeați despre o reformă de care avem nevoie. Concret în ce constă această reformă, dacă am putea vedea că există eventuale creșteri de taxe în viitorul apropiat, având în vedere că inclusiv specialiștii de la BNR atrăgeau astăzi atenția că suntem la un pas de recesiune, lucru pe care l-ați confirmat și dumneavoastră?
Președintele Ilie Bolojan: În prezentarea pe care am făcut-o am punctat principalele idei, dar am răspuns la această întrebare a dumneavoastră în intervențiile anterioare. Lumea politică românească are două soluții, indiferent de cine va fi Președintele României și indiferent de cine va fi în guvernare. O soluție să facă reforme ordonate, în așa fel încât perioada de un an și jumătate care va veni după aceste alegeri, care este o perioadă de oportunitate pentru țara noastră de a-și reforma statul, să fie folosită așa cum trebuie, și deci să facem reforme ordonate, să reducem cheltuielile statului, să debirocratizăm, să stabilim reguli bune, să ne susținem niște politici industriale, ceea ce înseamnă că, într-o astfel de situație, costurile sociale vor fi mai mici și vom putea evita creșteri de taxe și de impozite. A doua variantă este să se intre niște conflicte, de exemplu, între Președinte și guvernare, sau să nu se facă aceste reforme, și va fi doar o problemă de timp până vom intra într-o situație în care creșterea de taxe și de impozite, nu creșterea de venituri prin încasarea mai bună a celor care sunt stabilite, ci noi taxe și impozite, vor fi absolut necesare, pentru că aceste deficite nu pot fi echilibrate de pe o zi pe alta. Orice scădere de cheltuieli înseamnă efecte abia peste câteva luni de zile, poate peste un an, pentru că e nevoie totuși de timp pentru a face anumite lucruri. Iar, în condițiile în care generezi creșteri de taxe de pe o zi pe alta, fără consultarea mediului de afaceri, fără o anumită pregătire, nu faci decât să bulversezi practic întreaga economie. Și eu sper în decizii raționale care vor fi luate în perioada următoare. Este o chestiune nu de opțiune, ci pur și simplu o chestiune strategică pentru țara noastră.
Jurnalist: Iar în contextul elementului de noutate, taxele vamale introduce de Donald Trump, cât suntem de aproape de o recesiune?
Președintele Ilie Bolojan: Taxele vamale, așa cum v-am spus, nu au cum să facă bine, cel puțin economiei europene. Sper ca, în perioada următoare, să se confirme că sunt juste, poate, pentru Statele Unite. Asta rămâne de văzut. Dar, în mod cert, dacă nu se ajunge la o soluție negociată, va însemna încetinirea comerțului. Cum cel transatlantic înseamnă miliarde, sute de miliarde de euro în fiecare an, vă puteți imagina că orice fel de încetinire înseamnă o încetinire indirectă a economiei europene. Și așa cum am spus, nu putem să evităm un efect și asupra țării noastre, chiar dacă nu suntem noi principalii vizați de o astfel de scădere, dar companiile noastre, peste 25% din ceea ce produce economia românească, care merge spre export, se duce în zona de automotive, și inevitabil vom fi afectați. Iar ceea ce încercăm să facem, inclusiv în zona de apărare, prin accesarea acestui credit care ni-l pune la dispoziție Uniunea Europeană pentru a ne întări apărarea și securitatea, este ca, prin negocierile care le derulăm în aceste zile, prin grupul de lucru care a fost format, și prin integrarea industriei de apărare de stat cu cea privată, să facem ca o parte din aceste fonduri, care sunt obligatorii să fie cheltuite de către țara noastră pentru a ne consolida apărarea și securitatea, să se întoarcă într-o măsură cât mai mare și în economia românească. Și asta cred că trebuie să facem, în așa fel încât să ne consolidăm industria de apărare, iar companiile din industria de automotive, care vor avea un posibil recul în perioada următoare, să se reconvertească în industria de apărare, și ceea ce a făcut compania Compa din Sibiu, pentru că știu acest caz, cred că este un lucru bun și și-au putut menține o cifră de afaceri preluând o parte din comenzi pe partea de apărare, și cred că, dacă putem face acest lucru cu mai multe companii, cred că este un lucru bun pentru a menține locurile de muncă și câștigurile în România.
Jurnalist: Voiam să știu cât e de afectată înzestrarea Armatei României, având în vedere că principalele achiziții pe care le face în tehnică militară sunt din Statele Unite. Practic, cu cât ar crește în momentul de față costurile pentru înzestrarea Armatei și dacă România evaluează posibilitatea de a se reorienta către producători europeni, renunțând la cele contracte cu firmele din Statele Unite.
Președintele Ilie Bolojan: Aceste contracte nu sunt afectate de tarife, deci nu vor avea tarifele un impact pe derularea acestor contracte, și accesarea de fonduri europene pe apărare va face ca achiziția să se facă majoritar, ca pondere, din țările Uniunii Europene, dar nu este o interdicție pentru a se face achiziții, de exemplu, și din Statele Unite, ci doar să existe o pondere majoritară din țările Uniunii Europene. Există componente militare care nu pot fi achiziționate din Uniunea Europeană, doar Statele Unite ale Americii le produc, doar ei au aceste capabilități, și trebuie să ții cont de această chestiune, pe de o parte. Și, pe de altă parte, este normal ca Europa să contribuie mai mult la apărarea ei. Acesta este adevărul.
Jurnalist: Deci se reorientează Ministerul Apărerii mai mult pe contracte cu producători europeni sau își menține în continuare și disponibilitatea de a achiziționa și din Statele Unite?
Președintele Ilie Bolojan: Toate contractele pe care le avem încheiate vor fi menținute. Există în continuare această disponibilitate, dar, pentru a accesa finanțările europene pe apărare, exact ca și atunci când se depune o aplicație de finanțare, trebuie să respecți regulile care sunt stabilite pentru această aplicație de finanțare, și în aceste zile se lucrează la aceste reguli. O echipă din România se va deplasa la Bruxelles pentru a clarifica aceste aspecte, în așa fel încât să ne putem definitiva aplicația, și în perioada următoare să putem să avem o estimare a proiectului pe care România ar dori să-l depună, a ceea ce putem finanța din aceste fonduri, și deci ele nu exclud achiziții din Statele Unite, din Marea Britanie sau din țări care sunt membre ale NATO, dar nu sunt membre în Uniunea Europeană.
Jurnalist: Înțeleg sensibilitatea situației, dar aș vrea totuși să vă cer o clarificare, dacă-mi permiteți. A existat săptămâna trecută o discuție și un consens între Administrația Prezidențială și Guvernul României pe speța emisarului, pe speța emisarilor, de fapt, trimiși în Statele Unite ale Americii? Dumneavoastră considerați că ar fi oportună desemnarea de astfel de emisari care să dubleze activitatea Ministrului de Externe în Statele Unite?
Președintele Ilie Bolojan: Am încercat în toată această perioadă ca, pe problemele în care țara noastră trebuia să fie reprezentată pe termen lung și pe aspecte care țin atât de Președinte, cât și de Guvern, să ne corelăm pozițiile, să avem poziții, pe exemplu, la Consiliul European, care să fie susținute de comun acord, să votăm mâine de comun acord pentru ceea ce propune Comisia Europeană, și, deci, în toate problemele importante pentru țara noastră, am căutat în această lună și jumătate să fiu aliniat cu Guvernul și, dacă e nevoie de un sprijin parlamentar, inclusiv să fac consultarea parlamentară. Pe alte probleme secundare, sigur, nu doresc să fac comentarii.
Jurnalist: Dacă-mi permiteți o întrebare de follow-up, cum ați catalogat atunci reacția premierului Marcel Ciolacu întrebat despre această problemă, cea lui Dragoș Sprînceană? Premierul a spus, și citez: „presupun că nu erau așteptări să-l sun pe Soros să stea de vorbă în numele României cu Donald Trump”. Cum vedeți faptul că premierul țării propagă, iată, o conspirație?
Președintele Ilie Bolojan: Vă rog să-l întrebați pe el, dacă doriți alte comentarii legate de aceste aspecte.
Jurnalist: Dacă-mi permiteți, încep cu un follow-up. Ați spus, în urmă, cu câteva răspunsuri, faptul că nu este nicio decizie oficială și comunicată din partea SUA cu privire la o dezangajare pe Flancul Estic. V-aș întreba simplu: ce strategie are România pentru a se asigura la acest moment de faptul că Statele Unite nu-și vor schimba postura de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO și implicit în România?
Președintele Ilie Bolojan: Așa cum cred că aveți datele de la Ministerul Apărării, România a fost un partener serios în toți acești ani, a investit sume importante și investește în continuare în industria de apărare, în bazele militare, gândiți-vă, la Mihai Kogălniceanu va fi cea mai mare bază militară din această parte de Europa, și este deci un partener care și-a dovedit seriozitatea, este într-o zonă strategică, iar această bază militară nu doar că este pe teritoriul României, așa și este, ci este o bază care acoperă toată zona până în Orientul Mijlociu, și deci toate datele pe care le avem legate de aceste aspecte confirmă ceea ce v-am spus.
Jurnalist: Și dacă-mi permiteți o întrebare legată de tarife. La o zi după ce Președintele american Donald Trump a anunțat aceste taxe vamale la nivel global, ați avut o întrevedere cu Camera de Comerț Americană în România. Știm că exporturile totale ale României în Statele Unite sunt undeva la 2% din exporturile globale ale României. În egală măsură, Statele Unite sunt al patrulea investitor extern în țara noastră. Ce semnale ați primit de la investitorii americani și dacă vor fi sau nu afectate investițiile americane în România de această escaladare tarifară din partea Casei Albe?
Președintele Ilie Bolojan: Această posibilă escaladare nu va ocoli practic aproape nicio companie, pentru că, așa cum v-am spus, nu există doar efecte directe, vor fi efecte directe asupra celor care au comerț direct, dar vor fi niște efecte indirecte care vor afecta global economia. Companiile reprezentate la întâlnirea cu Camera de Comerț Româno-Americană au apreciat, sigur, ceea ce au făcut în România în acești ani, că este un loc bun de investiții, au atras atenția asupra problemelor pe care ei le sesizează, și le-ați văzut în comunicatul de presă, dar, ceea ce este mai important, ne-au anunțat programul pe care îl vor susține, și unul din aceste programe este să susțină promovarea companiilor românești în Statele Unite și a investițiilor românești în Statele Unite și, pe de altă parte, o misiune care să prezinte Administrației SUA ceea ce s-a realizat din punct de vedere economic de către investitorii americani în România și faptul că România este un loc bun pentru investiții.
Jurnalist: Am două întrebări. De ce alege România să cumpere o corvetă ușoară din Turcia în timp ce la șantierul naval din Galați se construiesc nave militare deja?
Președintele Ilie Bolojan: Această achiziție din Turcia era deja pe ordinea de zi a CSAT. Știți că s-a făcut un CSAT, se face cam o dată pe trimestru într-o situație ordinară, să spunem, și ori de câte ori este nevoie. Eu am încercat în toată această perioadă să derulez toate activitățile care au fost programate, în așa fel încât să nu existe o întrerupere de decizii pe care țara noastră, prin diferitele ministere, în cazul acesta Ministerul Apărării, și le-a asumat. Deci, practic, am validat ceea ce deja era, să spunem, pregătit, dar ceea ce cred și eu este că, dacă avem capacități de producție în România, și avem, planurile viitoare de înzestrare, pentru Marină în acest caz, sau pentru alte forțe, terestre, aviație, trebuie să fie făcute și pe baza unui dialog cu aceste companii pentru că, așa cum am spus, cu cât o parte din aceste finanțări rămân în economia românească, înseamnă locuri de muncă, înseamnă taxe și impozite, și înseamnă salvarea unor comunități care trăiesc în jurul unor astfel de companii mari. Și da, cred că este o abordare corectă ca, pe pachetul de finanțări pe care le avem în perioada următoare, tot ceea ce se poate face în România, să se facă prin România sau prin transfer de patente și de tehnologie în România.
Jurnalist: Și întrebarea de follow-up. La Combinatul Siderurgic, tot din Galați, Liberty, va reîncepe producția în scurt timp. Sunt comenzi pregătite pentru oțelul de la Liberty, pentru industria de apărare?
Președintele Ilie Bolojan: În condițiile în care vom pregăti acest pachet, cu siguranță ar trebui ca produsele care pot fi cumpărate din România, componente, materie primă, să fie comandate din România, cu atât mai mult cu cât ar trebui să fie la un preț cel puțin la fel de bun, teoretic, datorită distanței măcar de transport.
Jurnalist: Sunt trei luni și jumătate de când acest Guvern a fost învestit și a intrat în pâine, un Guvern care a fost posibil și datorită sprijinului PNL, al dumneavoastră, un Guvern pe care ni l-ați prezentat și dumneavoastră, și ceilalți președinți ai partidelor drept unul al reformelor, având în vedere situația dificilă a deficitului bugetar. Vedem însă că, după trei luni și jumătate, numărul bugetarilor a crescut, anvelopa salarială pentru bugetari a crescut și ea, iar comasările de instituții sunt mai degrabă hilare. Rămâne același număr de șefi, cu foarte mici diferențe, se preiau secretarii general și secretarii de stat dintr-o parte în alta și se desființează doar posturile vacante. Deci nu pleacă nimeni acasă. Practic toată povara fiscalității noi de anul trecut este pe umerii mediului privat. În aceste condiții, domnule Președinte, dumneavoastră sunteți mulțumit de modul în care guvernul Ciolacu își respectă promisiunile de reformă?
Președintele Ilie Bolojan: N-aș putea fi de acord cu toată premisa pe care ați enunțat-o la această întrebare. Trebuie să fiu însă corect cu dumneavoastră și cu opinia publică. Din punctul meu de vedere, orice zi care este pierdută în ceea ce privește reforme, reduceri de costuri, poate să însemne o problemă în viitor, un cost suplimentar, o tensiune socială care nu poate fi rezolvată. În același timp, trebuie să discutăm foarte deschis. E greu de presupus că într-o perioadă preelectorală, indiferent în ce țară am fi, indiferent în ce situație am fi, am vedea cele mai dure reforme pe care le face un guvern. E o fază în care cheltuielile la finalul anului, prin mult hulita ordonanță trenuleț, dar, din păcate, absolut necesară, au fost plafonate, dar asta nu este suficient pentru a scădea deficitul de la, nu știu, în jurul cifrei de 9 până în jurul cifrei de 7. Este evident această situație. Deci o iau ca pe o perioadă intermediară, ținând cont de acest context preelectoral, și cred, așa cum am spus, că indiferent ce se va întâmpla la alegerile prezidențiale, ce guvernare va fi, este absolut necesar să se treacă la niște reforme profunde, pentru că altfel e doar o problemă de timp, până lucrurile se vor complica.
Jurnalist: Îmi cer scuze, trebuie să pun o întrebare de follow-up, pentru că nu mi-ați răspuns exact la întrebare dacă sunteți sau nu mulțumiți. Știu că nu e o situație ușoară, dar la începutul anului, la sfârșitul anului trecut, la începutul acestui an, a existat un Președinte al Senatului care a făcut aceste reforme dureroase, deși era tot în campanie electorală. Așadar, domnule Președinte, sunteți mulțumit sau nu de modul în care guvernul Ciolacu își respectă promisiunile de reformă?
Președintele Ilie Bolojan: Sunt într-un context în care, înainte de a face aprecieri pe care le pot face românii sau dumneavoastră, trebuie să am grijă ca prin ceea ce fac, prin ceea ce spun, dacă nu pot să ajut, să nu stric.
Jurnalist: Și aș mai avea o întrebare, dacă se poate. Sunteți șeful CSAT. După recenta ședință a Consiliului, ne puteți spune, există informații indicii date despre o imixtiune, o interferență iminentă a unui stat sau actor străin în viitoarele alegeri prezidențiale?
Președintele Ilie Bolojan: Nu avem astfel de informații despre o chestiune iminentă, dar, fiind în Europa de Est, fiind în proximitatea unui război, ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, aceste războaie hibride, care înseamnă atacuri cibernetice asupra infrastructurii noastre de IT, de comunicații, a site-urilor, de exemplu, care țin de partea de afișaj electoral al prezenței la vot, cum s-a întâmplat data trecută, atacuri hibride care încearcă să dezbine populația, să semene o neîncredere și mai mare în autorități, pe fond neîncrederii care există, să divizeze oamenii, să diabolizeze toate lucrurile, acestea sunt chestiuni de care nu vom scăpa nici în această lună care va veni și, așa cum am discutat cu toate instituțiile implicate în organizarea alegerilor, cred că lecția de anul trecut nu mai permite niciunei instituții să invoce că este nepregătită și ceea ce trebuie să facem și trebuie să facă fiecare instituție este să limiteze astfel de atacuri hibride, să elimine prin mecanismele care sunt stabilite legal – Autoritatea Electorală, Biroul Electoral, ANCOM și celelalte autorități, CNA, de exemplu, – conținutul care este ilegal, fake news-urile, în așa fel încât românii să-și facă o percepție de vot și să voteze după modul în care candidații își fac campanie mai bună sau mai proastă, după declarațiile pe care le fac, după modul în care interacționează cu oamenii și nu după aceste atacuri hibride. Și sunt convins că suntem mai bine pregătiți decât în noiembrie vizavi de acest lucru. Dar nu va fi o situație în care dintr-o dată totul se va liniști.
Jurnalist: Referitor la atacurile hibride, avem chiar în această perioadă o propagandă pro-rusă agresivă pe rețelele de socializare, mă refer inclusiv și în special la rețeaua TikTok, acolo unde mii de conturi care l-au promovat pe Călin Georgescu și au promovat un discurs împotriva valorilor europene la alegerile precedente fac acum propagandă în favoarea lui Vladimir Putin, folosind imaginea lui Vladimir Putin și în favoarea candidaților izolaționiști, să le spunem așa. În această situație, veți discuta concret cu șefii serviciilor de informații din România, sau cum veți face concret pentru a le garanta românilor că aceste alegeri care urmează în mai puțin de o lună vor fi ferite de o imixtiune a Federației Ruse?
Președintele Ilie Bolojan: Am răspuns practic la întrebarea dumneavoastră anterior. Fiecare instituție trebuie să-și facă datoria, să respecte prevederile legale pe partea de securitate cibernetică, de exemplu. Și așa cum v-am spus, …
Jurnalist: Iertați-mă, pare că nu-și fac datoria…
Președintele Ilie Bolojan: … e nevoie să intervină, și acolo unde se constată că acest conținut este de natură ilegală, care încalcă legislația, el, sigur, trebuie eliminat, dar înțeleg că acest lucru se întâmplă. Există decizii care au fost comunicate public pe tema asta și asta cred că trebuie făcut în continuare, sigur, respectând dreptul tuturor candidaților de a comunica, de a-și spune punctele de vedere, în așa fel încât să existe o campanie corectă. Și suntem în această sală, e o ofertă pe care Administrația Prezidențială o face celor care candidează. Nu văd de ce în această sală, unde e locul de muncă al viitorului Președinte, atât în turul întâi, cât și în turul doi, nu se pot organiza niște dezbateri foarte corecte și foarte cinstite pe care grupurile media să le organizeze și care să fie transmise în mod direct în toate mijloacele de comunicare, și cred că ar fi o formulă bună ca, în afară de hologramele pe care le vedem uneori în zona de online, să vedem candidați, să vedem dezbateri, să vedem programe, să vedem idei, și atunci românii își fac o imagine corectă și pot da într-adevăr un vot așa cum consideră de cuviință.
Jurnalist: Dacă îmi permiteți, domnule Președinte, aș avea o întrebare de follow-up pe chestiunea semnalată și de colegii mei în legătură cu presupusul sau așa-zisul emisar special ales de Premierul Marcel Ciolacu. Spuneați că domnul Dragoș Sprînceană este un simplu cetățean român care exprimă păreri personale și nu are, evident, atribuții în domeniul politicii externe. Însă vă reamintesc că Premierul Marcel Ciolacu, în urmă cu trei zile, a declarat public că i-a dat un mandat informal și citez: „acela de a spune adevărul în fața administrației americane”. Ori domnul Dragoș Sprînceană a transmis un mesaj administrației americane, în discuțiile purtate, evident, în nume personal, nu în numele statului român, mesajul fiind acela să ignore poziția pro-Ucraina pe care dumneavoastră ați exprimat-o în toate negocierile alături de liderii europeni, la Paris, la Londra. Considerați că ceea ce s-a întâmplat, acest incident, reprezintă o încălcare, o sfidare a atribuțiilor prezidențiale prevăzute de Constituție, atâta timp cât dumneavoastră sunteți titularul politicii externe?
Președintele Ilie Bolojan: Vă rog să-l întrebați pe domnul Prim-ministru Marcel Ciolacu dacă mai dorește să dea anumite explicații suplimentare pe această temă. În ceea ce privește poziția instituției pe care o reprezint – temporar, e adevărat – în toată această perioadă n-a făcut decât să apere interesele României – subliniez, interesele României.
Jurnalist: Trăim un context extraordinar de complicat în plan internațional. Administrația Trump, inclusiv prin vocea Ambasadei SUA la București, declară că pacea și securitatea nu mai sunt gratuite. Secretarul de stat american Marco Rubio spune că este nevoie ca țările Aliate din NATO să aloce 5% din PIB. Au apărut știri că industria americană și Administrația Trump spune „nu ne excludeți, voi, europenii, din achiziția de armament pentru consolidarea apărării europene”. Întrebarea mea către dumneavoastră e următoarea, și vreau să-mi răspundeți sincer: cât ne costă sau cât ne va costa pe noi, românii, ca să ne apere în continuare americanii, având în vedere că securitatea europeană nu se face peste noapte și având în vedere că Administrația Trump arată foarte deschis jocul tranzacțional pe care îl face în plan geopolitic cu Europa, inclusiv prin tarifele comerciale pe care le-a impus?
Președintele Ilie Bolojan: Așa cum v-am spus la început, suntem în niște vremuri complicate, în care, pe de o parte, avem aceste schimbări în sistemul comercial global care inevitabil vor avea un impact economic. Și, în al doilea rând, va trebui să contribuim fiecare țară europeană mai mult la apărarea Europei, inclusiv România. Aceste contribuții suplimentare vor însemna creșterea treptată a cheltuielilor de apărare. Din punctul acesta de vedere, România este într-o situație bună, pentru că, așa cum știți, suntem una din puținele țări europene care anul trecut am avut un buget de apărare care a depășit 2%, în timp ce media era de sub 2% în întreaga Uniune Europeană. Ceea ce trebuie să facem noi este să continuăm în această direcție și, așa cum am mai declarat, la Summitul care va fi organizat la Haga în luna iunie, cu siguranță vor fi luate niște decizii legate de etapele în care vor fi consolidate aceste cheltuieli de apărare, modul în care vor fi făcute și care vor fi angajamentele pe care fiecare țară membră NATO, inclusiv Statele Unite ale Americii, le vor avea în continuare față de NATO.
Jurnalist: Dacă-mi permiteți o foarte scurtă întrebare. Dar înainte, voiam doar să spun că România a alocat pe hârtie, dar a cheltuit doar 1,6% din PIB pentru apărare. Așa că întrebarea mea către dumneavoastră este: în ce orizont de timp și din ce resurse, de unde va trebui să taie Guvernul împreună cu Administrația, pentru a aloca 5% din PIB pentru apărare, așa cum dorește Administrația Trump?
Președintele Ilie Bolojan: Datele pe care le-ați dat nu sunt corecte. Nu doar în buget, ci și efectiv, România a cheltuit anul trecut, a avut alocat și a și executat bugetar peste 2%. Aceasta este realitatea. În mod cert, creșterea cheltuielilor de apărare, chiar dacă o creștere de până la 1,5% nu va fi prinsă în deficitele bugetare, este, totuși, o cheltuială care va trebui acoperită de către state. Din acest punct de vedere, după discuția cu Ministerul de Finanțe, cea mai bună soluție pentru România înseamnă accesarea acestui credit pe care îl pune Uniunea Europeană la dispoziție. Avantajele lui este că există o perioadă de grație de 10 ani de zile, se rambursează în câțiva zeci de ani, iar dobânzile sunt mult mai mici decât un credit pe care România ar trebui să-l contracteze astăzi pentru a aloca direct la cheltuieli de apărare suplimentar sau a acoperi alte cheltuieli pe care bugetul de stat, în mod obligatoriu, trebuie să le facă, nu știu, pentru educație, pentru sănătate, pentru infrastructură. Deci, acesta este, de principiu, aranjamentul financiar și instituțional pe care îl va susține țara noastră. Dar, în mod cert, va fi, să spunem, o sarcină suplimentară pe care, până acum, nu o aveam.
Jurnalist: Domnule Președinte, de câteva zile a început campania electorală. Voiam să vă întreb: cum vedeți dumneavoastră această campanie electorală și cum credeți că funcționează instituțiile implicate în campania electorală? Pentru că, vă dau un exemplu, mai multe ONG-uri dezaprobă decizii ale Biroului Electoral Central privind campania electorală, susținând că se încalcă libertatea de exprimare.
Președintele Ilie Bolojan: Fiind o perioadă electorală, n-o să găsim totalitatea celor implicați, că sunt implicați direct candidați sau partidele care îi susțin, sau părți interesate într-o formă sau alta, care să aprobe și să aplaude toate hotărârile. Și dacă ar fi perfecte, am fi în astfel de situații. Așa cum am răspuns anterior, consider că instituțiile care au competențe în gestionarea campaniei și a alegerilor sunt mult mai bine pregătite decât în toamna anului trecut, au colaborat cu staff-urile candidaților, deci au fost întâlniri în care să clarifice toate aspectele care țin de promovare, de afișarea acelui cod de mandatar financiar, numărul de înmatriculare al candidaților, în așa fel încât și din acest punct de vedere, printr-o colaborare cu staff-urile celor care candidează, să se regleze lucrurile, pentru ca conflictele, disputele și interpretările să fie cât mai mici. Și sunt convins, și avem un interes ca țară să avem alegeri corecte. Asta este o problemă de încredere, atât pentru ca noul Președinte să aibă toată autoritatea pe care i-o dau milioanele de voturi, pentru ca, în parteneriat cu Guvernul, să facă ceea ce trebuie pentru țara noastră și să reprezinte țara cu demnitate, pentru ca românii să aibă încredere că a fost un proces corect, pentru că asta e o condiție pentru a crede în instituții, pentru speranță, pentru viitor, și, nu în ultimul rând, pentru ca partenerii noștri, țările care sunt interesate, pe bună dreptate, de ce se întâmplă în România, să aibă încredere că a fost un proces corect și să nu existe discuții nefundamentate legate de modul în care s-au derulat alegerile în România. Deci, din toate punctele de vedere, avem cu toții un interes strategic că aceste alegeri să se desfășoare corect și cinstit.
Jurnalist: Dacă mai îmi permiteți, care ar trebui să fie profilul viitorului Președinte al României?
Președintele Ilie Bolojan: Vă rog să-mi permiteți ca de aici să nu mă apuc să fac aprecieri, dar cred că, la modul deschis, că suntem conștienți că România are două centre de putere – cel care este generat în jurul Președintelui și cel care este generat în jurul Guvernului. În situația în care suntem, pentru țara noastră ar fi o mare eroare ca următorul an și jumătate, când este o perioadă între alegeri, când nu există presiunea preelectorală pe care o avem astăzi, să nu se lucreze împreună, să nu se susțină politici publice care să facă bine României și, dacă nu va fi o colaborare și o bună înțelegere, și ne vom întoarce la dispute între Președinte și Guvern, indiferent cine va fi Președinte și indiferent cine va fi la guvernare, nu vom face decât să ratăm încă o oportunitate pentru a crea condiții pentru ca țara noastră să se ridice din punct de vedere economic și acumulările negative pe care le-am avut în acești ani de zile să fie corectate.
Jurnalist: În momentul de față, la nivel european sunt două voci pe care se vorbește în momentul acesta legat de taxele din Statele Unite ale Americii. Pe de o parte, vedem Franța, vedem Germania, care cer mai degrabă să se răspundă cu aceeași monedă. România, Italia, Grecia, care mai degrabă cer această temperare a situației. Dacă la nivelul european vor fi mai multe țări care vor vrea ca Europa să răspundă cu aceeași monedă, adică să răspundă cu aceleași taxe, România își va schimba punctul de vedere în discuțiile europene?
Președintele Ilie Bolojan: În discuțiile care au avut loc în cursul zilei de ieri, s-a căzut de acord, în afară de o abordare sau alta, cu ceea ce se va propune mâine și, practic, cu ceea ce s-a convenit deja. Ce se întâmplă, asta am văzut în scurta mea experiență: uneori, liderii politici, pentru a arăta cetățenilor din țările lor, pentru a, să spunem, menaja mândria națională, fac declarații de un fel sau altul, dar ele, în termeni reali, așa cum am spus, pot să facă o știre, dar nu pot rezolva problemele, pentru că sunt suficient de complexe. Aceste discuții vor continua. Noi am susținut, dar asta a fost decizia Comisiei, o abordare etapizată, am considerat că tarife peste tarife nu fac decât să complice lucrurile. Și vedem ce se întâmplă, de exemplu, în relația dintre China și Statele Unite, cele două piețe mari, alături de cea de-a treia, care este piața Uniunii Europene, și cred că o reașezare a lucrurilor, o temperare în care să se continue negocierile între reprezentanții Comisiei și cei ai departamentului responsabil de comerț din Statele Unite, este cea mai bună soluție înainte de luarea unor decizii. Oricum, dacă suntem conștienți de ceea ce s-a întâmplat în acești ani, economia românească s-a integrat în cea mai mare parte în economia europeană și în lanțurile valorice europene. Acesta este adevărul, și noi nu putem fi în altă parte din punct de vedere economic decât în Uniunea Europeană și, din acest motiv, care ține de interesul țării noastre, vom fi solidari cu deciziile pe care le va lua Comisia, bineînțeles, după discuțiile care vor avea loc.
Jurnalist: Și o completare, domnule Președinte, pentru că, am înțeles, nu doriți să comentați ceea ce s-a întâmplat cu acești trimiși, așa-ziși trimiși, în Statele Unite ale Americii, chiar dacă aceștia au spus, și m-aș uita la Dragoș Sprînceană, că nu contează un Președinte interimar și părerea acestuia. Nu vă rog să comentați, dar vă rog să explicați dacă în relația cu Administrația Trump chiar și aceste bune intenții vor costa România?
Președintele Ilie Bolojan: Contează ceea ce face fiecare om pentru funcția pe care o ocupă, în cazul acesta, pentru țara lui, nu anumite percepții pe care nu le putem influența, nu anumite puncte de vedere. Și fiecare trebuie să aibă conștiința că a făcut ceea ce trebuie în astfel de situații. V-am spus, pot să dau replici, pot să fac comentarii, dar nu ne ajută cu nimic din punct de vedere al țării noastre. Și prefer uneori să nu ies atâta de bine, să nu generez știri, dar prefer ca țara noastră să fie o țară predictibilă, o țară de încredere și percepută ca o țară care știe foarte bine punctele cardinale.
Jurnalist: Domnule Președinte, aș reveni la subiectul războiului hibrid, l-ați menționat și dumneavoastră. Observăm că, pe măsură ce se apropie alegerile, războiul hibrid se intensifică. Așa cum a reieșit dintr-o investigație HotNews, rușii parcă și-au schimbat strategia, vin cu mesaje tot mai belicoase, tot mai directe. Aș vrea să vă citez un mesaj dat de ruși: „România este un stat dictatorial, care urmează ordinele Uniunii Europene. Va trebui să-l eliberez”. Pare o declarație menită să stârnească panică în populație, eventual pentru a-i determina pe români să voteze un Președinte pe care să îl placă Putin. Aș vrea să vă întreb dacă vedeți oportună convocarea ambasadorului Rusiei de către MAE. N-am văzut o astfel de convocare nici după anularea alegerilor?
Președintele Ilie Bolojan: Nu cred că este nevoie de așa ceva.
Jurnalist: Revenind la război hibrid, nu este vorba numai despre alegeri. Experții în domeniu spun că Rusia are o gândire de tip imperialist. Ne așteptăm ca acest război hibrid să continue. Alte țări și-au făcut structuri speciale pentru combaterea războiului hibrid. Din 2014, de la momentul Crimeea, balticii au făcut o astfel de structură. Au angajat specialiști care să combată acele active measures rusești, să anticipeze ceea ce vor face rușii, să combată proactiv, să lucreze cu alte țări. Marea Britanie are o astfel de structură. Suedia are o astfel de structură. Aș vrea să vă întreb, având în vedere contextul geopolitic foarte complicat, dacă considerați oportun ca și România să aibă o astfel de structură.
Președintele Ilie Bolojan: România are astfel de structuri.
Jurnalist: Nu, mă refer la o structură dedicată care să lupte cu așa ceva, cum au balticii, de exemplu.
Președintele Ilie Bolojan: Prin legislația care ține de securitatea cibernetică, avem centrul cyber security la Serviciul Român de Informații. Avem o structură integratoare, care este Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică. Deci nu structurile sunt problema la noi. Nu strategiile sunt problema, că uneori avem structuri prea multe, strategii prea multe, ci întotdeauna problema este execuția și ceea ce face fiecare în așa fel încât să livreze.
Jurnalist: Dincolo de cazul punctual al lui Dragoș Sprînceană, în România, de câteva zile bune sau chiar săptămâni, este o temă foarte importantă: dacă România are sau nu canale reale de comunicare cu Statele Unite? Sunteți titularul politicii externe a României. Așadar, vă întreb pe dumneavoastră. Administrația Prezidențială, dumneavoastră sau România în general, are canale? Ar avea nevoie de un emisar oficial sau informal care să le suplimenteze?
Președintele Ilie Bolojan: România are canale de comunicare. Și asta nu înseamnă că, în orice situație, cu orice țară, nu îți poți îmbunătăți canalele, dar ele trebuie făcute într-o manieră care să te califice.
Jurnalist: În această ordine de idei, veți avea o discuție cu Premierul, pentru a pune la punct o suplimentare a comunicării cu Statele Unite sau așteptați, ar trebui să aibă loc o astfel de discuție?
Președintele Ilie Bolojan: Periodic am discuții cu Prim-ministrul sau cu miniștrii de linie, sau cu alți responsabili, în așa fel încât acolo unde este nevoie de decizii comune – de exemplu, poziția României pe partea de politici comerciale ale Uniunii Europene – acolo am colaborat atât cu Prim-ministrul, cât și cu ministrul economiei. Și acest dialog consider că trebuie să fie o constantă, iar pentru ca el să aibă rezultate, ar trebui ca nicio parte să nu-l torpileze, altfel lucrurile nu o să iasă bine. Și, așa cum v-am spus, încerc să susțin colaborarea și normalitatea, pentru că de asta are nevoie țara noastră, mai ales în aceste momente.
Jurnalist: Domnule Președinte, în acest context geopolitic complicat, acum și mai complicat de aceste evoluții economico-fiscale, în afară de nevoia de adaptare la aceste realități, inclusiv prin reforme, sunt și discuții legate de Ucraina, deci nu doar de sprijinire a capacității sale de rezistență în fața agresiunii rusești, dar și problema de reconstrucție postbelică a acestei țări. Doream să vă întreb dacă ați avut discuții și pași concreți cu privire la implicarea României în acest proces de reconstrucție. Știu că sunt multe companii românești care sunt interesate să participe la acest proces.
Președintele Ilie Bolojan: În baza discuțiilor cu Prim-ministrul și a necesității ca România să aibă reprezentanți care să participe la aceste întâlniri pregătitoare, înțeleg că domnul Oprea a fost numit ca reprezentant care să coordoneze aceste grupuri de lucru și au întâlniri atât la nivelul Europei, cât și la nivel național, pentru a pregăti etapa post-război în care România, datorită proximității cu Ucraina, datorită faptului că Portul Constanța este un hub important nu doar pentru România, ci și pentru Ucraina, în contextul actual, cred că va avea un rol important și ar trebui să contribuim la acest lucru.
Jurnalist: Și o altă întrebare. Ați menționat nevoia de a profita de oportunitatea oferită de perioada de un an și jumătate de după alegerile prezidențiale din luna mai, pentru a institui aceste reforme, dar, pentru a veni cu aceste reforme și a le aplica în mod eficient, este nevoie de o guvernare stabilă. Și doream să vă întreb: ce formă de guvernare credeți că se pretează după aceste alegeri prezidențiale, astfel încât aceste reforme să devină cu adevărat realitate? Și dacă veți juca și dumneavoastră un rol în viitoarea construcție de guvernare.
Președintele Ilie Bolojan: E mai puțin important cine ce poziție ocupă, dar cred că aceste condiții nu sunt chestiuni de opțiune, sunt lucruri obligatorii pentru orice om responsabil din țara asta, chiar dacă candidează sau nu candidează astăzi. Cred că e nevoie de colaborare, cred că e nevoie de oameni determinați, care să-și asume răspunderi, de competență și de acțiune coordonată, pentru că doar în felul acesta, v-am spus, putem îndrepta lucrurile fără complicații mari. Altfel vom ajunge la situații foarte complicate și n-avem nicio scuză dacă vom ajunge într-o astfel de situație.
Jurnalist: În contextul scandalului privind emisarul special Dragoș Sprînceană, luând în calcul faptul că termenul de emisar este una, iar ceea ce avem noi în momentul de față e mai degrabă o tentativă de lobby încheiat jalnic, considerați că România are nevoie de o strategie de lobby administrată de Președinția Română?
Președintele Ilie Bolojan: Cu cât folosim toate pârghiile legale și oportune pentru a reprezenta mai bine țara noastră, cu atât este mai bine.
Jurnalist: Și o întrebare de completare, care credeți că ar fi profilul ideal al acestui lobby-ist?
Președintele Ilie Bolojan: Dați-mi voie să nu fac descrieri virtuale.
Jurnalist: Domnule Președinte, țările europene își pregătesc cetățenii pentru un potențial război. România nu o face. Ca Președinte, credeți că este improbabil un război în Europa?
Președintele Ilie Bolojan: Țările europene își pregătesc cetățenii, în primul rând, informându-i pe toți vizavi de necesitatea de a crește contribuția fiecărei țări la apărarea Europei. Aceasta este o realitate și cred că e o chestiune de responsabilitate pentru toți cei care ocupăm o funcție publică, să le explicăm cetățenilor noștri că există un cost pentru apărare. Aceasta este realitatea. Fiecare țară are propriile strategii, și eu cred că România, așa cum am mai spus, trebuie să aibă o armată profesionistă, o armată dotată, o armată care este compatibilă cu armatele NATO, în așa fel încât să asigure apărarea țării noastre.
Jurnalist: Mă refeream la instruirea populației, cum face, de pildă, Polonia, cum se gândește să facă Germania. De aceea, întrebarea mea, dacă dumneavoastră credeți improbabil un război în Europa.
Președintele Ilie Bolojan: În momentul de față nu văd această probabilitate, dar vă rog să vă gândiți că oameni care dețineau funcții de răspundere în urmă cu trei ani și jumătate nu vedeau nicio probabilitate pentru un război în Ucraina. Deci, nu vreau să dau niște soluții absolute, pentru că există lucruri care depind de noi și lucruri care nu depind de noi. Dar ceea ce am făcut și în această perioadă a fost ca, de exemplu, din poziția de Președinte, să susțin ca legile care erau de câțiva ani în Parlament în așteptare să fie votate, și ați văzut că două legi importante au fost votate, și ceea ce cred este că și acestea, alături de celelalte legi care trebuie să vină în perioada următoare, sunt elemente care pregătesc Armata României pentru orice fel de situație.
Jurnalist: Vă mulțumesc și permiteți-mi, vă rog, o întrebare de follow-up, pentru că, după momentul emisarilor trimiși de Guvern, românii tot nu înțeleg cum se negociază cu Administrația Trump. Dumneavoastră ați spus acum că există canale de comunicare. Vă rog să ne dați un exemplu cum comunică, de pildă, administrația Bolojan cu Administrația Trump. Cum vorbesc?
Președintele Ilie Bolojan: Ministerul de Externe, ambasada noastră, alți responsabili comunică instituțional cu omologii, cu instituțiile similare din Statele Unite și din celelalte state.
