„Se împlinesc două săptămâni de când exercit această funcție onorantă și, în virtutea respectului față de dumneavoastră și față de români, consider că o comunicare periodică este o chestiune de decență și de normalitate.
Acum două săptămâni, când am preluat această responsabilitate, am venit cu câteva idei să lucrăm pentru România, pentru țara noastră, în această perioadă. Să păstrăm o neutralitate politică acestei instituții în această perioadă complicată în plan intern și, sigur, să îi respectăm pe români, gândindu-mă că, dacă în cele trei luni, când, așa cum știți, autoritatea unui Președinte interimar este dată de această calitate de interimar, este cea pe care o avem, dacă nu vom putea să facem bine pentru țara noastră, măcar să nu facem rău. Asta este ideea principală și asta am încercat în această perioadă.
A fost o perioadă complicată pentru că, așa cum știți, energiile noastre au fost absorbite în cea mai mare parte de aspectele de politică externă și de apărare, datorită situației legate de Ucraina, deci de la granițele noastre, dar și datorită dialogului care are loc în prezent între Statele Unite ale Americii și aliații europeni.
Vreau pentru început să le mulțumesc colegilor mei care sunt aici de față, pentru că au acceptat să intre în această echipă și pe expertiza cărora mă bazez și m-am bazat și în această perioadă, și le mulțumesc pentru că mi-au fost și îmi sunt alături.
Un subiect important de politică externă și de securitate au fost negocierile pentru Ucraina. Așa cum știți, Statele Unite au făcut o pivotare pentru a relua dialogul diplomatic cu Rusia, iar în cadrul acestui dialog au început și discuțiile legate de Ucraina.
Cu toții suntem de acord că aceste discuții sunt un prim pas pentru o încetare a focului, dar mai ales pentru o pace durabilă, pe care ne-o dorim cu toții și care ar însemna liniște la granițele noastre de Est. În această perioadă, legate de aceste negocieri, am susținut câteva chestii de principiu. Faptul că o încetare a focului, care nu este urmată de un acord de pace, care să ofere garanții de stabilitate și de securitate, poate să fie doar un intermezzo pentru un nou început al conflictului, și în condițiile în care s-ar menține această agresivitate a Rusiei și în perioada următoare, Ucraina poate să fie doar prima victima, gândindu-ne la ceea ce există în Est.
Și cred că, pentru noi, susținerea unei stabilități în această parte de lume, atât pentru a proteja Republica Moldova, dar și România, este o chestiune importantă.
Am susținut în această perioadă că prezența la aceste negocieri a reprezentanților Ucrainei este un lucru necesar. Am susținut, de asemenea, și vom susține că prezența reprezentanților Europei la aceste negocieri este un lucru bun, un lucru necesar, atât datorită contribuțiilor pe care țările europene le-au avut la susținerea apărării Ucrainei, dar și a continentului, dar și în ceea ce privește rolul din anii următori, pentru că acest conflict este un conflict, practic, la granițele continentului nostru.
Și aceasta, deci, a fost poziția noastră, o poziție principială, o poziție care respectă principiile internaționale și pe această poziție vom merge și în perioada următoare.
În ceea ce privește susținerea pentru Ucraina, în consultările care au avut loc, ne-am exprimat de principiu disponibilitatea țării noastre de a susține în continuare această țară, pentru că nu este doar o susținere a victimei în fața agresorului, ceea ce este o căsătorie de principiu, ci în fapt este o susținere pentru securitatea țării noastre, pentru că, așa cum am spus, dacă aceste abordări ale Rusiei se vor menține și în perioada următoare, și știm ce a însemnat istoria în această parte de lume, Ucraina poate fi doar prima victima.
În consultările care au avut loc pe această temă cu partidele politice, pentru că mi s-a părut că este o chestiune de respect pentru români să purtăm un dialog, cu toate partidele, în așa fel încât să ne ducem cu niște poziții care, angajând țara noastră, nu doar pe perioada acestui interimat, ci pe termen lung, să existe o susținere parlamentară, pentru că tot în Parlamentul României vom veni pentru deciziile care trebuie susținute și în perioada următoare.
Și avem, deci, o unanimitate că toți ne dorim că acest conflict să înceteze, toți ne dorim o pace la graniță, dar, în afară de abordările diferite, există o majoritate parlamentară care susține atât din partea României, dar și a Europei acordarea unui sprijin pentru Ucraina în această perioadă de conflict, un sprijin financiar, un sprijin militar, așa cum se va decide foarte probabil săptămâna viitoare, există o majoritate care susține ca un reprezentant al Europei să participe la aceste negocieri și credem că este un lucru bun. Și, deci, acestea au fost direcțiile principale legate de războiul din Ucraina, războiul de agresiune al Rusiei și de discuțiile care au avut loc pe această temă.
A doua chestiune importantă de politică externă a fost dialogul dintre Statele Unite ale Americii și Europa.
Noi ne-am dezvoltat în acești ani ca țară pentru că, din punct de vedere extern, s-au respectat două condiții. Am fost o țară sigură, acest lucru fiind asigurat de scutul NATO, unde rolul Statelor Unitele ale Americii este o chestiune care nu poate fi substituită în momentul de față și un rol strategic. Și ne-am dezvoltat, putem să ne dezvoltăm și mai bine, dar asta depinde și de noi, pentru că am beneficiat de apartenența la Uniunea Europeană, ceea ce a însemnat pentru noi acces la piețe, acces la tehnologii, libera circulație și, într-un moment, fonduri europene importante.
Și fața multor localități din România, o cotă importantă de infrastructură s-a schimbat datorită accesării acestor fonduri. Și, deci, pentru noi, menținerea acestei situații este o chestiune strategică și, din punctul acesta de vedere, indiferent de suișul sau coborâșul acestui dialog, noi credem că, în continuare, lucrurile se vor stabiliza. Suntem convinși că NATO va rămâne un scut important de protecție nu doar în Europa, ci și în alte părți ale lumii și că Statele Unite ale Americii sunt un garant al acestei stabilități.
Având în vedere acest dialog, am acceptat și în discuțiile cu celelalte țări europene ca aceste țări să-și asume un rol mai important în menținerea păcii pe continentul nostru.
Ce înseamnă asta, în primul rând? Înseamnă o creștere a cheltuielilor de apărare pentru că, pe bună dreptate, a apărut această discuție legată de faptul că contribuția unor țări europene, în principal, este mult prea mică față de avantajele față de protecție pe care o au. Așa cum știți, România a avut o creștere a bugetului dedicat apărării.
În 2023 am fost sub 1,5%. În 2024 am ajuns la peste 2,2%. Și deci există un acord între forțele politice pentru a susține această majorare a cheltuielilor de apărare și există acest acord în aproape toate țările din Uniunea Europeană.
În acest sens, urmărim, împreună cu Ministerul Apărării, cu Guvernul României, ca o parte din aceste cheltuieli suplimentare, dacă pot să fie îndreptate pe partea de infrastructură militară conectivă, pentru că nu doar rezolvă, să spunem, tranzitarea unor regiuni, ci susțin și activitatea economică.
Suntem și vom susține dezvoltarea industriei naționale de apărare și cred că aici e un spațiu bun să ne mișcăm, inclusiv prin preluarea de către Ministerul Apărării a unor entități care astăzi sunt subordonate Ministerului Economiei și integrarea lor în această zonă.
Și, de asemenea, există un acord prealabil pentru achiziții integrate cu celelalte țări europene, în așa fel încât partea de responsabilitate a țărilor europene să crească în structura de cheltuieli a NATO, pentru ca această parte de lume să rămână în continuare stabilă și să existe o asumare mai mare de răspundere pe această componentă.
Acestea vor fi liniile principale pe care în zilele următoare, în întâlnirile care sunt programate, le voi susține în numele țării noastre și pentru care, așa cum v-am spus, există o susținere parlamentară, pentru că toate aceste lucruri, într-o formă sau alta, vor trebui să aibă o aprobare în Parlament, nu doar în aceste trei luni de zile, ci și în perioada următoare.
Sunt lucruri care definesc politicile noastre în aceste domenii pe termen lung și, chiar dacă este o situație de interimat, poziția țării noastre, credibilitatea noastră atunci când ne angajăm, ține de garanția că în spatele angajamentele unei persoane sau alta există intenții stabile, există susținere în așa fel încât să fim o țară predictibilă și o țară care este respectată.
Un lucru important pentru a putea să ne poziționăm corect în perioada următoare este și ceea ce se întâmplă în plan intern.
Și este foarte important ca în această perioadă să avem o stabilitate politică și în primul rând o stabilitate guvernamentală. Aici nu este vorba de a susține un guvern sau altul, o persoană sau alta, un ministru sau altul, ci pur și simplu este o problemă de a fi stabil într-o situație globală care dă semne de o anumită instabilitate și cred că este o chestiune de responsabilitate pentru toți cei care înțelegem cum stau lucrurile pentru a susține această chestiune. Am căutat în toată această perioadă să aliniez politica Administrației Prezidențiale cu cea a Guvernului, a Ministerului de Externe și a Ministerului Apărării, în așa fel încât să fim convergenți să nu vorbim pe mai multe voci și să fim complementari atunci când avem contacte externe, în așa fel încât România să acționeze unitar nu pentru o persoană, nu pentru a fi cineva într-o poză sau alta, ci pentru țara noastră.
Un alt lucru important pe care v-am spus că l-am avut în vedere a fost respectul pentru cetățeni și menținerea unei neutralități politice ale acestei instituții.
Din acest punct de vedere, cred că e nevoie de consultări periodice cu partidele politice, pentru ca pe proiectele mari, pe lucrurile care transcend unei guvernări sau alteia, să avem niște poziții pe cât posibil comune, și sunt convins, așa cum am văzut în întâlnirea pe care am avut-o, că există păreri divergente, dar atunci când este vorba de interesul național, putem să ne adunăm în jurul acestei misiuni importante pentru țara noastră.
O prioritate în perioada următoare este organizarea corectă a alegerilor prezidențiale, pentru că acest lucru nu ne definește doar ca democrație, ci creează premisele pentru ca toate instituțiile din statul român să devină stabile și pentru un nou început și pentru această instituție, dar și pentru țara noastră.
Și voi face tot ce este posibil pentru ca aceste alegeri să fie organizate corect, transparent, să fie niște alegeri libere, în așa fel încât românii, în deplină cunoștință de cauză, să-și poată exprima votul, să-și alegă Președintele pe care și-l doresc. Vom căuta să fim transparenți față de dumneavoastră, față de cetățeni, și avem cereri de la dumneavoastră legate de asigurarea transparenței unor cheltuieli. Lucrăm la această chestiune, și în perioada următoare veți avea toate datele de funcționare ale acestei instituții, inclusiv în anii trecuți.
De asemenea, vom organiza, așa cum v-am spus, aceste întâlniri periodice, atunci când sunt lucruri mai importante.
Colegii vă vor răspunde la întrebări și vom încerca să facem ca această instituție să devină mai transparentă din toate punctele de vedere.
Și aș încheia ceea ce am spus, urmând să vă ascult, să vă răspund la întrebări, cu un anunț că inclusiv această zonă va fi integrată în Muzeul Cotroceni, va fi deschisă publicului, și din primăvară, pentru că acum vremea este neprielnică, Curtea Palatului Cotroceni, unde este biserica, va fi deschis publicului, în așa fel încât să poată fi vizitată gratuit, fără niciun fel de problemă. E o chestiune de transparență și de respect pentru cetățenii.
