ANAF și Ministerul Fondurilor Europene au descâlcit ițele unei afaceri prin care firmele controlate de familia Zlate reușea să încaseze ilegal fonduri de la bugetul UE @ În corespondența purtată de cele două instituții pe parcursul derulării proiectului se vorbește despre o „un grup de criminalitate organizată”, „spălare de bani” și ”evaziune fiscală” @ Gravele nereguli au fost descoperite în urma unui control din 2020, când a fost verificat proiectul firmei Zentahub SRL, finanțat cu fonduri UE și denumit pompos ”Înființare departament de cercetare programe software inovative pentru combaterea traficului ilegal de bunuri” @ Aproape toate firmele implicate în derularea proiectului au sediul în cartierul general al familiei Zlate, pe fosta platformă a fabricii Terom. @ Inspectorii Ministerului Fondurilor Europene au constatat faptul că echipamentele și licențele de operare care ar fi trebuit achiziționate în cadrul proiectului figurau ca fiind recepționate, dar nu erau puse în funcțiune sau chiar nu existau în realitate @ „În cadrul verificărilor efectuate ca urmare a depunerii unor solicitări de restituire TVA conform deconturilor cu opțiune de rambursare depuse, au fost identificate aspecte fiscale și contabile care ridică suspiciuni rezonabile privind fapte de evaziune fiscală, spălare de bani și rambursări ilegale de fonduri europene și TV”, se arată într-un răspuns emis de ANAF către Minister @ „Există indicii temeinice că aceste firme fac parte dintr-un grup de criminalitate organizată, implicate în activități evazioniste în mod activ, printr-un sistem de tip suveică, prin tranzacționarea de bunuri/servicii în cadrul unor circuite comerciale complexe, pe mai multe paliere, vizând în final crearea de avantaje fiscale (deduceri și rambursări ilegale de TVA), cât și financiare prin extragere ilegale de fonduri europene. Menționăm că frauda suveică este organizată între mai multe entități (România, Bulgaria, Republica Moldova)”, concluzionează inspectorii fiscali @ Lucian Zlate și-a clădit în Iași o imagine de playboy rebel sfidând Poliția Rutieră de la volanul unui Ferrari roșu @ Presa locală a contabilizat 28 de dosare deschise pe numele acestuia doar pentru infracțiuni rutiere @ În urmă cu aproximativ două săptămâni, Zlate a fost călcat de mascați și procurorii DIICOT într-un alt dosar privind infracțiuni financiare
ANAF și Ministerul Fondurilor Europene acuză familia Zlate că a pus la punct o grupare specializată în fraudarea fondurilor europene, evaziune fiscală și spălare de bani. Mai multe documente emise de cele două instituții arată că firmele lui Zlate au creat o rețea care disimulează realizarea unor tranzacții comerciale multiple cu scopul de a obține rambursări ilegale de TVA și fonduri europene. Încrengăturile afacerii descoperite de ANAF se întind până în Bulgaria și Republica Moldova. Firmele lui Zlate au cerut rambursarea a milioane de lei în cadrul unor proiecte finanțate prin Programul Operațional Competitivitate pe baza unor facturi fictive emise pentru echipamente și licențe software care nu există. Zlate este în același timp beneficiarul proiectului dar și furnizorul bunurilor ce trebuiesc achiziționate pe bani europeni. Prețurile bunurilor sunt majorate artificial prin tranzacții succesive între firme de tip suveică pentru a se crește valoarea sumei de TVA solicitată la rambursare și a sumelor decontate prin proiectul european. Firmele de pe circuit nu achită dările la stat, dar nici furnizorii reali, astfel că Zlate câștigă de două ori. Toate firmele au sediul în cartierul general al familiei Zlate, pe fosta platformă a fabricii Terom.
Au fost plătite echipamente și licențe inexistente
În iunie 2018, Zentahub SRL (fostă Ova General Construct SRL) a semnat cu Autoritatea de Management a Programului Operațional Competitivitate (AMPOC) contractul de finanțare pentru ”Înființare departament de cercetare programe software inovative pentru combaterea traficului ilegal de bunuri” cu o valoare 17.223.043 lei. În cadrul proiectului au fost prevăzute achiziția de echipamente și licențe software necesare dezvoltării unor aplicații și programe specifice.
În derularea proiectului, Zentahub SRL transmite cererea de plată nr. 6/07.01.2020 prin care solicită decontarea sumelor cheltuite de beneficiar. O lună de zile mai târziu, în perioada 6-7 februarie, o echipă mixtă din cadrul structurii de monitorizare efectuează o vizită la sediul Zentahub pentru a verifica stadiul de implementare al proiectului și documentele aferente. În cadrul vizitei la fața locului, inspectorii Ministerului Fondurilor Europene au constatat faptul că echipamentele și licențele de operare Linux declarate ca fiind recepționate și puse în funcțiune, pentru care s-a cerut decontarea sumelor, nu există la locația proiectului. Totodată, echipa de control a constatat că echipamentele achiziționate anterior și decontate deja în cadrul proiectului, deși figurează scriptic ca fiind funcționale, nu au fost puse în funcțiune niciodată.
Zlate se apără: câinele mi-a mâncat tema
Pentru a ieși din încurcătură, reprezentantul scriptic al Zentahub a prezentat inspectorilor o adresă transmisă către furnizorul Topvas SRL și un proces verbal de restituire pentru o parte dintre echipamente. Documentele erau datate 31 ianuarie 2020 și aveau ca principală motivație constatarea unor incompatibilități de conectare: ”vă informăm că la punerea în funcțiune în sistem (…) am constatat că o parte din echipamentele livrate au prezentat unele incompatibilități de conectare cu echipamentele de stocare a datelor și vă solicităm ca impreună cu specialiștii dvs să remediați aceste incompatibilități; în vederea rezolvării acestei situații vă restituim echipamentele”.
Povestea vândută de săgețile lui Zlate nu a ținut și inspectorii au cerut din partea Zentahub fotografii cu echipamentele recepționate și probe tehnologice care să ateste punerea în funcțiune a echipamentelor la locația de implementare. În locul documentelor și fotografiilor solicitate de către reprezentanții finanțatorului, Zentahub trimite către Autoritatea de Management (AM) o adresă prin care îi acuză de întârzierea plăților și de abuz de putere. În lipsa acestor dovezi palpabile, pe 2 aprilie 2020, AMPOC notifică Zentahub că respinge la plată suma de 1.437.800 lei.
ANAF: evaziune fiscală și spălare de bani
Câteva luni mai târziu vine și confirmarea suspiciunilor inspectorilor AMPOC. În noiembrie 2020, Agenția Națională de Administrare Fiscală informează Ministerului Fondurilor Europene cu privire la o posibilă fraudă comisă de Zentahub în cadrul proiectului finanțat în cadrul POC.
„În cadrul verificărilor efectuate ca urmare a depunerii unor solicitări de restituire TVA conform deconturilor cu opțiune de rambursare depuse, au fost identificate aspecte fiscale și contabile care ridică suspiciuni rezonabile privind fapte de evaziune fiscală, spălare de bani și rambursări ilegale de fonduri europene și TVA” se precizează în adresa prin care Fiscul avertiza MFE cu privire la fraudarea proiectului accesat de Zentahub SRL.
Fiscul acuză familia Zlate că a pus la punct o grupare infracțională care se ocupă cu evaziune fiscală, spălare de bani și fraude cu fonduri europene. ANAF precizează că firmele lui Zlate au înregistrat mai multe tranzacții fictive cu bunuri și servicii care nu există în realitate.
„Există indicii temeinice că aceste firme fac parte dintr-un grup de criminalitate organizată, implicate în activități evazioniste în mod activ, printr-un sistem de tip suveică, prin tranzacționarea de bunuri/servicii în cadrul unor circuite comerciale complexe, pe mai multe paliere, vizând în final crearea de avantaje fiscale (deduceri și rambursări ilegale de TVA), cât și financiare prin extragere ilegale de fonduri europene. Menționăm că frauda suveică este organizată între mai multe entități (România, Bulgaria, Republica Moldova). Organele de inspecție fiscală constată că prin intermediul firmelor din amonte Topvas SRL și Expert Medical Equipment SRL, controlate de aceleași persoane dar administrate declarativ și scriptic prin interpuși, au fost simulate tranzacții doar la modul pur declarativ, fiind astfel majorată artificial valoarea bunurilor și implicit valoarea deducerilor fiscale și financiare, sau au fost emise documente contabile (în speță facturi) care nu există sau nu au existat în patrimoniul firmei la data emiterii documentelor și decontării bancare.” – sunt detaliile pe care ANAF le-a pus la dispoziția Autorității de Management al POC.
Urmare a controalelor fiscale încrucișate realizate la partenerii comerciali, organele fiscale au constatat că echipamentele facturate nu existau în patrimoniul Topvas SRL și nici măcar pe teritoriul țării la data când acestea figurau ca fiind livrate și puse în funcțiune la Zentahub SRL. Sumele au fost apoi decontate din fonduri europene de către Zentahub și virate în conturile Topvas fără ca acele echipamente să existe în fizic. Potrivit ANAF, prețul bunurilor a fost majorat artificial, fără nicio justificare economică, fiind întocmite documente de livrare la modul pur formal.
Rareș Neamțu
