Etajul unu, prima uşă pe dreapta. Un birou banal, nici sărăcăcios, dar nici luxos. Spre deosebire de Cosmin Coman, personaj la fel de important în angrenajul primăriei de acum cinci ani, directorul tehnic Mihai Chirica nu avea pe pereţi propriile diplome, înrămate. Nici măcar un DEX impunător, gata să te muşte de faţă, aşa cum Constantin Adăscăliţei, viceprimar în acea vreme, îşi ţinea ostentativ dicţionarul pe masa de lucru, precum dobermanul în faţa uşii. Nimic care să trădeze cultivarea unui ego dopat cu funcţii sau importanţă.
Adesea era asaltat de funcţionari din toate cotloanele primăriei, chitiţi să-i smulgă câte o semnătură. Uşa de la biroul său era atinsă zilnic, precum o raclă, de o multitudine de mâini. Primea pe oricine, inclusiv oameni simpli. Ziariştii erau priviţi ca paria în birourile din Primărie, dar nu mi-l amintesc pe directorul tehnic să fi refuzat discuţiile cu ei. Dacă interlocutorul era slab de înger, avea abilitatea de a-l îngropa cu cifre şi date tehnice greu de digerat.
Aşa mi-l amintesc pe Mihai Chirica în perioada 2003 – 2011, când lucram ca reporter pe administraţie. Obosit, mereu grăbit, uşor viclean, dar, în linii mari, cumsecade. Am auzit colegi de-ai săi spunând că el ducea greul în primărie. Pe alţii, i-am auzit criticând-ul pe motiv că, dincolo de aparenţe, împăratul ar fi gol.
În orice caz, Mihai Chirica nu are încă profilul unui baron local PSD. Cu excepţia membrilor din partidele rivale şi a hater-ilor de serviciu, nu este antipatizat de mase. Nici adulat.
De aceea, nu înţeleg ce i-a trebuit să trimită adrese companiilor aeriene pentru a cere înfiinţarea unor rute care deja există. Probabil, următorul pas ar fi urmărit însuşirea eforturilor făcute de Marius Bodea, director la Aeroport şi candidatul PNL la primărie. „Nu Bodea a introdus rute noi la Aeroport, ci administraţia condusă de Chirica”, ar fi fost mesajul PSD. Aşa arată un furt.
În sondaje, candidatul PSD este clasat pe primul loc la o distanţă de minimum zece procente de candidatul PNL. La fel de adevărat este că, deşi este pe locul doi, Marius Bodea are nivelul notorietăţii scăzut, dar beneficiază de încredere mare, adică are potenţial de creştere.
Pentru a-şi conserva avantajul, Mihai Chirica ar trebui să nu gafeze. Să rămână acelaşi personaj de acum zece ani, dispus să relaţioneze cu toată lumea, să taie panglici, să inspecteze şantiere. Dacă nu vrea antipatie, ultimul lucru pe care ar trebui să-l facă este să fure munca altcuiva.
În mod surprinzător, de când a renunţat la aura de tehnocrat magnific, Marius Bodea a arătat că ştie să „pălească”. Şi-a ademenit adversarul în câteva dispute punctând excelent. Direcţionarea campaniei într-o zonă de speculare a gafelor făcute de adversar este ceea ce-şi doreşte acum candidatul PNL. Asta aduce notorietate, nu plictisitoarele campanii pe proiecte.
La cât de des au fost minţiţi, oamenii s-au prins că în Photoshop se pot crea pasarele, şosele suspendate sau oricât de multe parcuri vrea cineva.
