În ultimii ani multe alimente au fost prezentate în alb sau negru, în funcţie de cultura ştiinţifică şi/sau interesele vorbitorilor. Adesea studiile sunt contrafăcute ori sunt interpretate eronat, asta dacă există vreun studiu, scrie theconversation.com.
Laptele este un aliment hrănitor şi o importantă sursă de aminoacizi şi minerale ca fosforul şi calciul, care contribuie la sănătatea oaselor.
Dar laptele este supus contaminării cu bacterii de la vacile care-l produc, bacterii ce pot produce omului boli severe. Aşadar, laptele crud poate fi contaminat cu bacterii şi ne poate îmbolnăvi.
Moartea recentă a unui copil, cauzată de consumul de lapte crud, ne reaminteşte despre riscurile consumului laptelui nepasteurizat.
Pasteurizarea presupune încălzirea laptelui la 720 C pentru 15 secunde. Această metodă a fost folosită iniţial pentru a distruge bacteriile în vin şi bere, pentru că, altfel, produsele menţionate se stricau. Metoda s-a aplicat şi laptelui, acesta devenind sigur pentru consumul uman.
Astăzi, parte dintre bacteriile care iniţial erau vizate, ca cele ce produc tuberculoza, nu mai constituie o problemă. Aşadar, mai trebuie să pasteurizăm laptele? Da, pentru că animalele pe care le utilizăm pentru producerea laptelui pot contacta şi alte bacterii vătămătoare.
Chiar şi animalele sănătoase pot fi surse de microorganisme ce pot face rău. Astfel de patogeni pot fi prezenţi în mediul fermelor, incluzând aici solul, apa şi hrana animalelor. În plus, patogenii pot intra în lapte pe timpul mulsului.
Cei mai prezenţi microbi, asociaţi produselor lactate, sunt bacterii ca Escherichia coli (E. coli),Campylobacter şi Salmonella, dar şi alţi patogeni, cum este cazul parazitului Cryptosporidium.
Campylobacter şi Salmonella pot provoca diaree severă, iar anumite tipuri de E. coli pot bloca funcţia ficatului şi chiar pot provoca moartea.
Laptele este foarte hrănitor pentru bacterii. Bacteriile pot prolifera rapid dacă nu sunt blocate cumva. Oprirea înmulţirii bacteriilor se poate face în două moduri: prin fierbere, care ucide bacteriile, sau prin răcire, care nu le ucide, dar le blochează procesul de înmulţire (de aceea ţinem produsele lactate în frigider).
E. coli, de exemplu, poate ajunge de la 10 celule la 100 de milioane de celule în doar 6 ore, la o temperatură de 30 de grade C. Doar 10 celule sunt necesare pentru a îmbolnăvi pe cineva. Prin urmare, este evident că sunt obligatorii măsuri pentru a înlătura astfel de bacterii din lapte.
Aceste bacterii au provocat boli asociate consumului de lapte în multe ţări. În 13 ani (până în 2011), în SUA au fost înregistrate 2.384 de cazuri de îmbolnăvire, 284 de cazuri de spitalizare şi 2 decese asociate consumului de lapte crud.
De ce consumă unele persoane laptele crud?
Susţinătorii laptelui crud sunt de părere că laptele are o valoare nutritivă superioară în starea sa originală, crud şi, în plus, este mai sănătos decât cel pasteurizat. Ori, altă variantă, aceştia evită orice formă de procesare (desigur, există şi opinia că înaintaşii noştri beau laptele crud şi erau mai sănătoşi decât noi, modernii, opinie nefondată. n.red.).
Nu există nicio dovadă că pasteurizarea ar elimina în vreun fel beneficiile naturale ale laptelui. Diferenţa fundamentală între laptele crud şi cel pasteurizat este că unul este posibil să aibă, pe când celălalt nu are bacterii.
Pentru că din momentul mulgerii, până în momentul consumului există multe „oportunităţi” pentru bacterii să contamineze laptele crud, acesta prezintă un risc sporit de infectare a omului.
Nota. red.
Probabil aţi observat în supermarketuri laptele UHT. Mulţi cumpărători observă că acesta nu este ţinut întotdeauna la rece şi-l ocolesc, folosind propria experienţă care le spune că laptele trebuie să stea la rece.
Laptele UHT (Ultra High Temperature) trece printr-un proces denumit ultrapasteurizare, care constă în expunerea preţ de 2-4 secunde la o încălzire intensă, în intervalul 135 – 150 grade Celsius. Rezultă un lapte pur, care poate fi păstrat timp de aproximativ şase luni (spre deosebire de 5-15 zile, cum este cazul laptelui pasteurizat), fără a fi necesară refrigerarea, fără a se adăuga conservaţi. Desigur, după desigilare, acesta trebuie păstrat în frigider, dat fiind că probabilitatea de a contacta bacterii este aceeaşi cu a oricărui tip de lapte.
Sursa: obiectiv
