Curtea Europeană de Conturi a descoperit nereguli grave la Universitatea de Arte din Iași, care a obținut în 2010 finanțare pentru un dezvoltarea unei platforme online @ În loc să organizeze o licitație publică, Universitatea din Iași a încheiat un parteneriat cu firma Siveco @ Firma a încasat banii, dar neregulile sunt decontate din bani publici, din fondurile Universității @ Curtea Europeană de Conturi a descoperit 104 cazuri similare în România, toate având un singur numitor comun: firma Siveco în calitate de beneficiar al acestor multe milioane de euro din fonduri europene @ În cazul Universității de Arte din Iași,Siveco a pus mâna pe un contract de 3,3 milioane de lei fără a participa la nicio procedură @ Practic, un contract de 750.000 de euro a fost încredințat direct firmei Siveco prin această șmecherie a parteneriatului @ Instituțiile europene au considerat că Universitatea de Arte a disimulat încredințarea unui contract de achiziții, pentru care ar fi trebuit să organizeze o licitație publică, sub forma unui parteneriat netransparent @ În cele 78 de luni de implementare, din valoarea eligibilă a contractului, Autoritatea de Management a rambursat Universității de Arte doar suma de 5.638.850 lei, aproximativ 1 milion de lei nefiind acceptați la plată ca urmare a neregulilor constatate @ În schimb Siveco și-a primit din partea Universității de Arte întreaga sumă prevăzută în contractul inițial, respectiv 3.320.220 lei, paguba de 1 milion de lei fiind decontată integral din bani publici.
La începutul anului 2020, Ministerul Educației și Cercetării a imputat Universității de Arte George Enescu din Iași suma de 3,3 milioane de lei ca urmare a constatării unor nereguli în contractarea și implementarea unui proiect cu finanțare europeană. Autoritatea de Management din cadrul Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) mai sancționase Universitatea de Arte prin nedecontarea a 1 milion de lei în timpul implementării proiectului în perioada 2010-2016. Ulterior, la patru ani după finalizarea implementării, un control al Curții Europene de Conturi a declanșat bomba: alți 3,3 milioane de lei au fost declarați neeligibili ca urmare a comiterii unor nereguli privind selectarea partenerului din cadrul proiectului. Instituțiile europene au considerat că Universitatea de Arte a disimulat încredințarea unui contract de achiziții, pentru care ar fi trebuit să organizeze o licitație publică, sub forma unui parteneriat netransparent. Curtea Europeană de Conturi a descoperit 104 cazuri similare în România, toate având un singur numitor comun: firma Siveco în calitate de beneficiar al acestor multe milioane de euro din fonduri europene. POSDRU a imputat Universității de Arte întreaga valoare a contractului încheiat cu Siveco. S-a ajuns ca Universitatea să dea înapoi UE 65% din valoarea proiectului ca urmare a încălcării legislației în vigoare. Paguba va fi plătită doar din bani publici, de către Universitatea de Arte, iar șmecherii de la Siveco rămân cu banii.
Partener doar la câștig – episodul 1
În iunie 2010, Universitatea de Arte a semnat contractul de finanțare pentru proiectul ”Rețea colaborativă online în învățământul superior artistic românesc pentru compatibilitatea absolventului de design grafic și industrial pe piața muncii” în valoare de 6.633.960 lei, din care puțin peste 5 milioane lei contribuție din fonduri UE, 1,49 milioane lei finanțare publică de la bugetul de stat și 132.631 lei contribuția beneficiarului. Pentru implementarea proiectului, Universitatea de Arte și-a luat ca partener firma Siveco România, care urma să încaseze, în cadrul parteneriatului, jumătate din valoarea totală finanțată prin POSDRU. În cele 78 de luni de implementare, din valoarea eligibilă a contractului, Autoritatea de Management a rambursat Universității de Arte doar suma de 5.638.850 lei, aproximativ 1 milion de lei nefiind acceptați la plată ca urmare a neregulilor constatate. În schimb Siveco și-a primit din partea Universității de Arte întreaga sumă prevăzută în contractul inițial, respectiv 3.320.220 lei, paguba de 1 milion de lei fiind decontată integral din bani publici.
104 contracte de finanțare suspectate de fraudă
În septembrie 2015 vine bomba! Curtea Europeană de Conturi a efectuat misiunea de audit în urma căreia a emis Declarația de asigurare pentru exercițiul financiar 2014 privind execuția bugetului general al Uniunii Europene – Programul Operaționat Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). În raportul Curții Europene de Conturi DAS 2014 având ca număr de referință 6434/2014 au fost semnalate două aspecte năucitoare în privința banilor acordați prin POSDRU: 104 contracte de finanțare nu au respectat procedurile de selecție a partenerului, încălcându-se normelor în materie de achiziții publice, existând în același timp suspiciunea unui risc de dublă finanțare, activitățile furnizate în cadrul proiectelor fiind aparent similare, respectiv dezvoltarea aplicațiilor în cadrul proiectelor POSDRU. Toate cele 104 contracte de finanțare au un singur numitor comun: firma Siveco România care a fost selectată ca partener cu încălcarea legislației europene și naționale. Ca urmare a sesizării venite de la Bruxelles, la nivelul Ministerului Fondurilor Europene a fost organizată o amplă misiune de control încrucișat. Astfel, s-a constituit echipa de control cu personal din cadrul Autorității de Management al POSDRU, Ministerul Educației și al Organismelor Intermediare în vederea verificării aspectelor semnalate în cele 104 proiecte POSDRU în cadrul cărora SC Siveco SA a avut calitatea de partener. Verificarea activității parteneriatelor s-a finalizat cu încheierea a 32 de rapoarte de constatare a neregulilor. Printre ele și proiectul Universității de Arte din Iași, numai bun de încă o sancțiune.
Contract de 3,3 milioane de lei disimulat sub forma unui parteneriat
Principala acuzație venită din partea oficialilor de la Bruxelles, și confirmată de rapoartele de control emise de autoritățile române, este faptul că mai multe instituții publice din România și-au ales ca parteneri în cadrul proiectelor firma Siveco, fără organizarea unei proceduri de selecție conform legislației în vigoare. Mai precis, rolul Siveco în cadrul proiectelor era de a furniza servicii IT. În locul organizării unor licitații publice pentru atribuirea contractului de servicii, instituțiile publice au ales varianta unui acord de parteneriat direct cu Siveco. În acest fel au fost evitate procedurile competitive de atribuire a contractelor de servicii, Siveco fiind favorizată prin atribuirea acestor contracte prin intermediul parteneriatului.
În cazul Universității de Arte, prin acest procedeu disimulativ, Siveco a pus mâna pe un contract de 3,3 milioane de lei fără a participa la nicio procedură. Practic, un contract de 750.000 de euro a fost încredințat direct firmei Siveco prin această șmecherie a parteneriatului.
„Vă rugăm să observați faptul că însăși Curtea de Conturi a UE, prin constatarea ECA 2501-81 din Raportul DAS 2014, a relevat nerespectarea regulilor în materie de achiziții publice, reținându-se faptul că prin includerea activităților de dezvoltare, implementare, administrare și mentenanță a aplicațiile software ca și activități prestate de partener, beneficiarul a încălcat legislația achizițiilor publice aplicabile contractelor finanțate direct din bugetul UE și nu a respectat Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului Europei și prevederile OUG 34/2006, aceasta reprezentând o încredințare directă a unui contract a cărui valoare impunea o procedură de licitație deschisă cu respectarea publicității la nivelul UE.” – se precizează în procesul verbal de constatare a neregulilor întocmit ca urmare a sesizării venite din partea Curții Europene de Conturi.
Nu procedură, nu transparență, nu analiză, nu criterii de selecție
Potrivit legislației europene și naționale în materie de fonduri europene, Universitatea de Arte avea obligația de a desfășura o procedură deschisă, publică, pentru selectarea partenerului privat din cadrul proiectului. Potrivit OUG 64/2009, pentru implementarea proiectelor, autoritățile sau instituțiile finanțate din fonduri publice pot stabili parteneriate cu entități din sectorul privat numai prin aplicarea unei proceduri transparente și nediscriminatorii privind alegerea partenerilor din mediul privat. Universitatea George Enescu nu a făcut acest lucru! Iar acest lucru i-a costat scump, Ministerul Educației sancționând Universitatea cu o sumă egală cu valoarea contractului atribuit ilegal firmei Siveco!
„Beneficiarului (n.r.- Universitatea de Arte) i s-a solicitat dovada derulării oricărui tip de procedură de selecție (așa cum este prevăzut în OUG 64/2009) aspect pe care nu l-a putut proba. Chiar dacă nu existau normele de aplicare ale actului normativ, beneficiarul putea realiza o procedură de selecție pentru partenerul privat, cu un anunț prealabil, fără să încalce principiul transparenței și nediscriminării. Universitatea de Arte nu a făcut dovada derulării unei proceduri din care să reiasă care au fost potențialii parteneri avuți în vedere în etapa de selecție a ofertelor, modul în care a fost făcută analiza potențialilor parteneri în etapa de selecție, rezultatul analizei făcute prin care reprezentanții instituției susțin că au stabilit numele partenerului care putea aduce plus valoare proiectului, nefiind precizat nici măcar un criteriu sau factor de evaluare și selecție.” – se menționează în documentația care a stat la baza aplicării corecției financiare de 3,3 milioane de lei în sarcina Universității.
Finanțare multiplă pentru angajații Siveco
În același timp, în dovedirea neregulilor comise în cadrul acestor proiecte, Ministerul Educației a beneficiat de un suport logistic oferit de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Informatică – ICI București care a realizat un raport de expertiză tehnică referitor la platformele IT realizate de Siveco în cadrul celor 104 contracte de finanțare. Așa cum precizam anterior, Curtea Europeană de Conturi a suspectat o finanțare multiplă a unor proiecte similare. Mai precis, în cadrul celor 104 contracte, Siveco a avut obligația de a dezvolta platforme online pentru beneficiarii aplicanți ai granturilor finanțate de POSDRU. Mare parte din aceste aplicații au structuri comune, ele diferind foarte puțin doar ca interfață și funcții. Practic, se suspectează că același produs de bază a fost adaptat și a suferit puține modificări de la un contract la altul. În loc să realizeze un produs nou în cadrul fiecărui proiect Siveco ar fi folosit aceeași structură pe care a modificat-o în proproții diferite pentru a o adapta la cerințele fiecărui proiect. În acest fel, costurile cu resursa umană care ar fi trebuit să realizeze aplicațiile informatice au fost decontate de mai multe ori pe diferite contracte de finanțare. Practic Siveco a încasat milioane de euro prin decontarea unor servicii inexistente.
Proces la Curtea de Apel
Universitatea de Arte neagă acuzațiile venite din partea Curții Europene de Conturi, deși acestea au fost confirmate prin raportul de control întocmit de ofițerilor de verificare din cadrul Organismului Intermediar din cadrul Ministerului Educației. Reprezentanții instituției de învățământ spun că Universitatea a respectat regulile valabile la data depunerii proiectului și că reprezentanții POSDRU fac o confuzie.
Universitatea contestă la Curtea de Apel Iași decizia de imputare a contravalorii contractului cu Siveco și folosește în sprijinul acțiunii faptul că autoritățile de la București au verificat în trecut de mai multe ori proiectul și le-au acordat descărcarea de gestiune fără a le imputa vreo neregulă. Universitatea susține că la data selectării partenerului Siveco orodnanța invocată de Curtea Europeană nu avea norme de aplicare, iar ghidul solicitantului nu prevedea obligativitatea derulării unei proceduri de selecție. Ministerul Educației contrazice aceste susțineri și spune că Universitatea nu putea să facă ce vrea când e vorba de bani europeni. „Preliminar, rugăm instanța să observe faptul că, practic, susținerile reclamantei sunt circumscrise ideii generale potrivit căreia, în cadrul unui parteneriat finanțat din fonduri europene nerambursabile, a avut ”libertatea” de a își alege un partener fără niciun fel de opreliști legale și, consecvent acestui raționament, fără niciun fel de criterii minime care să motiveze alegerea acestuia, susțineri care, în mod evident, nu pot fi primite” – precizează reprezentanții ministerului.
Rareș Neamțu
