Straniu: e mai scump doar să calculezi cât ar costa Autostrada Iași-Tg. Mureș, din care nu s-a făcut niciun metru, decât să restaurezi complet, odată la 50 de ani, ditamai Palatul Culturii. În luna mai, restaurarea Palatului Culturii, unul dintre proiectele de amploare al Iaşului, început în 2007, va fi finalizată. A costat 27 de milioane de euro. Tot în 2007 au început discuţiile despre autostrada Ungheni – Târgu Mureş. Fără nici un kilometru de asfalt, aceasta a costat deja 3,6 milioane de euro şi a avut o finanţare ratată de 30 de milioane de euro.
Ce au în comun Palatul Culturii din Iaşi şi autostrada Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş? Aparent, nimic. Totuşi, unul dintre cele mai importante edificii din Moldova şi din România este aproape finalizat, urmând ca lucrările din ultimi opt ani să fie recepţionate. Preţul a fost de 27 de milioane de euro, fără TVA. Palatul există, nu se dărâmă, nu este inundat, poate fi atins, arată bine şi va fi redeschis în curând. Celebra autostradă despre care se discută cam din aceeaşi perioadă în care a început renovarea Palatului Culturii ar fi trebuit să coste până acum mai mult decât acesta, în condiţiile în care nu există în teren nici măcar un kilometru de asfalt. Sunt două exemple care arată unde au fost cheltuiţi cu cap banii contribuabililor şi unde erau aruncaţi degeaba.
Palatul: Discuţii din 2006, proiect din 2007
Interiorul Palatului va fi o încântare pentru vizitatori
În anul 2006 s-a discutat pentru prima dată despre renovarea Palatului Culturii din Iaşi. Prefectul din acea vreme, Radu Prisăcaru, a anunţat că proiectul este vital pentru Iaşi şi că, împreună cu deputatul Relu Fenechiu, începuseră să caute surse de finanţare. Acestea au fost identificate în acelaşi an de către Ministerul Culturii – 80% din fonduri nerambursabile luate de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, accesate după aderarea din la 2007 şi 20% de la Guvern, prin Ministerul Culturii. „Au fost bani accesaţi pentru consolidarea şi restaurarea mai multor clădiri care sunt monumente istorice de importanţă naţională”, ne-a explicat Lăcrămioara Stratulat, directorul Complexului Muzeal Naţional Moldova (CMNM).
În anul 2007, Palatul Culturii a fost oficial închis pentru consolidare şi restaurare, odată cu primii bani intraţi în conturile firmei care a câştigat licitaţia: Iasicon. Prima etapă a lucrărilor a avut o finanţare de 10,7 milioane de euro, fără TVA.
Etapele II şi III – cele mai scumpe
Următoarele două etape au fost cele mai costisitoare: 16,3 milioane de euro, fără TVA. „În etapa a doua s-au făcut lucrări de punere în siguranţă a clădirii. S-au realizat lucrări de drenuri, de consolidare a fundaţiilor unde s-au făcut săpături arheologice. Aceste zone unde s-au descoperit vestigii vor fi puse în valoare prin realizarea unor pardoseli din sticlă”, a mai precizat Lăcrămioara Stratulat.
În a treia etapă de renovare, cea mai scumpă dintre toate – 15,5 milioane de euro, fără TVA – s-au efectuat lucrările de arhitectură interioară. Detalii importante, cum ar fi sticla şi vitraliile, au costat foarte mult. În prezent, încă sunt restaurate picturi interioare descoperite în timpul lucrărilor de restaurare. „Spre exemplu, în sala Henri Coandă a fost găsită o pictură realizată în perioada comunistă, sub stratul de vopsea, care reprezintă Iaşul văzut din turnul cu ceas. Această pictură a fost restaurată. În aceeaşi sală, desupra uşii şi pe peretele opus, a fost găsit sub vopsea un model cu balaur pe o spadă. Şi acea zonă este acum în restaurare”, ne-a mai spus Stratulat.
Arată senzaţional
Iluminat în perioada Crăciunului, Palatul Culturii a arătat foarte bine din exterior, mai ales că cea mai mare parte a lucrărilor este finalizată. „Se mai lucrează acum la turnul cu ceas, dar este aproape gata. Ceasul a fost curăţat şi va funcţiona din nou”, a precizat Tiberiu Makkai Popa din cadrul Serviciului Tehnic al CMN Moldova.
Şi interiorul Palatului, chiar dacă încă în restaurare şi în multe locuri prăfuit, lasă să se vadă o viitoare clădire strălucitoare.
„Nu putem încă arăta mozaicul, este protejat de plăci. În multe dintre încăperi încă se lucrează şi există materiale care protejează lucrările finalizate”, a explicat Lăcrămioara Stratulat.
Noul Palat va avea porţiuni în zidurile de la parter unde vor fi vizibile zidurile vechii Curţi Domneşti, pe ruinele căreia este construit. Tot interiorul este alb. Multe dintre geamurile originale au fost restaurate şi, unde nu a fost posibil, s-au realizat replici. Sticla din toată clădirea este gravată cu modelul vechi, o operaţiune care a fost extrem de costisitoare. Parchetul din camere a fost refăcut. Uşile au fost înlocuite cu uşi noi. „Ne-am dorit o restaurare a clădirii. Am acceptat inclusiv că perioada comunistă, cu transformările aduse clădirii, a fost o parte din istoria Palatului Culturii”, a adăugat Lăcrămioara Stratulat.
Autostrada: Primul studiu, din 2007
Însăşi prescurtarea de la „studiu de fezabilitate” are două litere parcă predestinate pentru autostrada Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş. Discutată aprins încă din 2007, celebra legătură rutieră de viteză care ar urma să lege Moldova de vestul ţării şi, mai departe, de Occident este de domeniul SF-ului.
Primul studiu, cel de prefezabilitate, a fost realizat de către SC IPTANA Bucureşti, iar valoarea sa a fost de 2,340 milioane de lei fără TVA – 718.763 de euro, fără TVA, la cursul din 2007. Doi ani a fost un subiect închis pentru ca, în 2009, CNADNR să anunţe că scoate la licitaţie studiul de fezabilitate pentru Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş, împărţit pe trei loturi. În februarie 2010 a fost adjudecat primul lot – Târgu Neamţ – Ungheni, pentru 3,14 milioane de lei, fără TVA. Firma câştigătoare a fost Inocsa Ingenieria din Spania. Search Corporation Cluj a primit ce de-al doilea lot al studiului – Târgu Mureş – Ditrău, pentru 3,3 milioane de lei, fără TVA. Cel de-al treilea lot – Ditrău – Târgu Neamţ – a fost adjudecat de către IPTANA Bucureşti, pentru 3,8 milioane de lei. Prin urmare, între 2007 şi 2010 s-au cheltuit peste 12,5 milioane de lei
(2,9 milioane de euro) pe studiile de pre şi fezabilitate fără nicio finalitate, în afara unui preţ estimat pentru întreg tronsonul de autostradă – 6,1 miliarde de euro.
Va fi a urmaşilor urmaşilor noştri
Primul studiu a fost pus într-un sertar, la prăfuit, pentru ca în 2012 să fie reluate discuţiile despre autostrada Ungheni-Târgu Mureş, după ce Comisia Europeană a acceptat includerea ei în noua reţea trans-europeană centrală de transport. Prima urmare a fost faptul că Ministerul Transporturilor a refăcut calculele şi a ieşit la socoteală alt preţ decât cel din primul studiu de fezabilitate: 8,9 miliarde de euro.
În iunie 2014, după ce Guvernul a sărit din strategia lui Dan Şova autostrada Est-Vest, CNADNR a scos la licitaţie, pentru a doua oară, studiul de fezabilitate pentru Ungheni-Târgu Mureş, împărţit tot în aceleaşi trei tronsoane. După mai bine de jumătate de an de la licitaţie, în februarie 2015, ofertele au fost deschise şi au fost declaraţi câştigătorii pentru un singur tronson: Târgu-Mureş – Ditrău: asocierea AECOM Inginieria – Consitrans – Search Conrporation – valoare 22,7 milioane de lei (5,10 milioane de euro). Celelalte oferte de la următoarele două tronsoane au fost respinse.
Data limită nu a putut fi respectată
Banii pentru actualizarea studiului de fezabilitate – 30 de milioane de euro, fără TVA – erau primiţi de la UE, dar a fost utilizată, în prima fază, o singură parte din ei. Ulterior, şi contractul pentru tronsonul Târgu Mureş – Ditrău a fost suspendat, pentru că suma nu putea fi cheltuită până la data limită de 31 decembrie.
Reprezentanţii CNADNR nu au putut fi contactaţi pentru a explica stadiul actual al autostrăzii Ungheni – Târgu Mureş. Directorul Direcţiei Regionale Iaşi, Ovidiu Laicu, a explicat că nu poate răspunde pentru strategia Companiei Naţionale. “Nici nu mă bag în acest subiect, nici nu îl cunosc. Este foarte complicată treaba cu această autostradă. Dacă vor fi realizate studiile de fezabilitate, cel mult mi le vor trimite să le verificăm în teren”, a precizat Laicu.
Cât un apartament: 1.000 de euro metrul pătrat
Suprafaţa construită a Palatului Culturii are 27.000 mp, pe cinci niveluri, cu o amprentă la sol de 7.000 mp – 10.000 cu tot cu o curte interioară. Calculând preţul rezultă că restaurarea fiecărui metru pătrat din edificiu a costat 1.000 de euro. „Preţul este foarte bun, ţinând cont de faptul că restaurările sunt extrem de costisitoare”, a spus Tiberiu Makkai Popa de la Serviciul Tehnic al Complexului.
