Cum se apără fostul ministru de Finanțe în scandalul ‘gaură din buget’

Fostul ministru de Finanțe Anca Dragu a explicat că nu este posibil să existe o gaură în buget de 10 miliarde de lei, așa cum afirmă liderul PSD și președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, întrucât o astfel de gaură ar fi însemnat un deficit bugetar de 4,1% din PIB, nu de 2,6%.

„Dacă aruncăm sloganuri pe piață, în media, acestea nu fac decât să inducă în eroare opinia publică. Această propoziție cu o gaură de 10 miliarde te duce cu gândul că cineva a plecat cu acei bani. Ori nu se întâmplă așa. Bugetul este un instrument care se elaborează pe perioada unui an și, la sfârșitul anului precedent, Ministerul de Finanțe încearcă să facă cea mai bună estimare a veniturilor și a cheltuielilor ce se vor încasa în anul următor. Bugetul este ca o oglindă, are pe de-o parte venituri, pe de altă parte cheltuieli. În materie de venituri, sunt venituri fiscale, nefiscale și veniturile din fonduri europene. Proiectele pe fonduri europene au fost foarte întârziate”, a spus Anca Dragu, în emisiunea Prime Time News, la Realitatea Tv.

Fațada unei clădiri din Capitală s-a prăbușit! RATB a deviat mai multe linii

Fostul ministru de Finanțe a explicat care sunt pașii tehnici prin care se ajunge la o rectificare bugetară.

„Deci, începem anul încercând să facem cea mai bună estimare a veniturilor și a cheltuielilor. Dar, în principal, aici avem veniturile fiscale. Facem o prognoză pentru mersul economiei, această creștere economică. Cât este creșterea economică și din ce surse provine? De exemplu, vedem că vom avea creșteri de locuri de muncă, asta înseamnă, automat, mai multe venituri atât pe contribuții cât și pe impozit pe venit și pe profit. Avem însă și alte impozite, cum ar fi TVA. Acesta este cel mai important venit la buget. Aici depinde de cota de TVA, să ne reamintim că a fost redusă la 20%, chiar și la 9%, dar și de consum, de structura consumului. Dacă TVA este mai mică încasările din TVA sunt mai mici”, a susținut Dragu.

„Deodată ce am început anul fiscal, am avut o evaluare, o creștere a prognozei economice. Am început cu 4,1% creștere economică. După începutul anului, am avut creșterea economică pe trimestrul I mai mare decât am estimat. Am văzut efectul consumului întârziat. În trimestrul II, și mai ales în III, această tendință s-a atenuat. Dar, odată ce creșterea econmică s-a accelerat, au venit mai multe venituri fiscale la buget. Pentru TVA, la prima rectificare a fost o creștere de 800-900 de milioane de lei. Prima rectificare a avut loc în august și a fost pozitivă, pentru că am avut venituri fiscale mai mari decât cele estimate. Și atunci, am avut rectificare pozitivă cu un plus, repet, pe venituri fiscale, de 3,3 miliarde de lei. Trendul pozitiv al creșterii economice al PIB-ului a continuat, astfel încât la a doua rectificare am avut un plus de circa 300 de milioane de lei. A doua rectificare s-a făcut în octombrie”, a continuat fostul ministru.

LOVITURĂ pentru Elena Udrea. Iubitul ei, urmărit penal

În privința veniturilor din fonduri europene, Anca Dragu a arătat că acest venit se produce doar dacă proiectele pe fonduri europene sunt implementate: „De la bun început, am vorbit depsre veniturile fiscale. Dar mai sunt fondurile europene și veniturile nefiscale. Avem două categorii aici de venituri care sunt strict legate de cheltuiala respectivă. Pe fonduri europene, dacă instituțiile reușesc să miște proiectele, realizează cheltuială și atunci vin bani de la Comisia Europeană. Iar la această categorie de cheltuieli nu am operat nicio modificare. Am început cu vreo 13,5 miliarde de lei, însă a fost implementată o sumă de circa 5 miliarde de lei. Opt miliarde de lei sunt banii pentru care nu s-a realizat cheltuiala pe fonduri europene, deci nu am avut nici venitul. Acestea nu țin de activitatea economică a țării, de prognoza economică de care vă spuneam. Acești bani nu există, sunt doar pe hârtie și vin numai dacă se implementează proiectul. Dar dacă am fi tăiat aceste venituri din prognoză ar fi fost un gest iresponsabil. Pentru că respectivele instituții publice, dacă ar fi avansat aceste proiecte mai mult de 5-6 miliarde, nu ar fi avut cum să le implementeze. Dacă am fi făcut această rectificare, atunci opream orice posibilitate de a mai implementa proiecte pe fonduri europene. Această corecție nu se face, pentru că ea nu influențează deficitul bugetar”.

Fostul ministru de Finanțe a explicat că, în condițiile în care România a încheiat anul 2016 cu un deficit bugetar de 2,6% din PIB, este imposibil să existe o gaură de 10 miliarde de lei la buget, pentru că asta r fi însemnat o majorare a deficitului la 4,1%.

„Dacă ar fi o gaură reală de 10 miliarde de lei, înseamnă că ai numai veniturile mai puțin cu 10 miliarde sau numai cheltuielile mai mari cu 10 miliarde, iar per total ar fi rezultat un deficit bugetar de 4,1% din PIB. Dacă nu avem acest deficit, nu avem cum să discutăm de o gaură. Vorbim de o situație în care veniturile și cheltuielile sunt strâns corelate”, a conchis Anca Dragu.

Sursa

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here