Moş Horia Zilieru e un fel de mini-Mihai Şora bahluiez & liric, de mîna a şaptea, cu garnitură de sirop cleios ( pe bază de limbă bovină şi parşivenie şopîrleză ). La fel ca mai bătrînul şi mai celebrul său model, literatul ieşean din seria ” 80 + ” are un trecur glorios, fiindcă a apucat să lingă poetic dosul titanului Stalin, în timp ce Şora, mai modest, ca orice filozof propagandist, pupa doar mîna mini-titănesei Ana Pauker.
De la mega-dosul planetar al genialului tătuc sovietic al popoarelor ( nici o legătură, evident, cu criminalul genocidar ce purta acelaşi nume ), limba tovarăşului poet cu ziua Zilieru s-a mutat, firesc şi fluent, la dosurile comuniste & naţionale ale tovarăşilor mega-patrioţi-şefi Gheorghiu-Dej şi Ceauşescu. Apoi a dat-o pe capitalism, lustruind cu rafinament de stînga posterioarele domnilor Iliescu, Simirad şi Gh. Nichita.
Ei bine, această fosilă vie a dos-limbismului multilateral împrăştiat a fost recent invitată la Facultatea de Filozofie de la Universitatea ” Al. I. Cuza „, probabil pentru a le explica studenţilor că degeaba există Bine, Adevăr, Frumos, dacă n-ai de lins un dos. Iar studenţii respectivi s-au pozat la finalul cursului / seminarului cu veteranul poet limbist, de să moară de ciudă Ileana Mălăncioiu, că n-are valuarea lui. Nu, Ileana Mălăncioiu nu e sora Ilenei Sărăroiu, şi nici a Irinei Loghin.
După asemenea mizerii cu franjuri, puse la icoane în chip de balegă sfîntă, ce mai poţi zice ? Doar o parafrază bazată pe lirica aia adevărată, populară, bio : Cînd va bate vîntul prin Munţii Carpaţi, / Să-ţi aduci aminte : nu călca-n cîrnaţi.
