In campania electorala, unele formatiuni politice din Romania au pomenit de cresterea pensiilor cu 40% „daca acest lucru va fi posibil”. Ulterior, incet-incet, s-a mers pe majorarea de 14%, care parea mai reala, iar dupa aceasta a aparut scenariul majorarii pensiei in functie de inflatie.
Sperantele batranilor s-au diminuat de la o luna la alta, iar acum premierul spune ca nu se stie cum se vor majora pensiile. In schimb, iese „la rampa” fostul prim-ministru Ludovic Orban si-i ia apararea afirmand ca el este fanul majorarilor de la inceput de an, asa cum se facea inainte, dand semnal ca nici in septembrie nu s-ar putea majora pensiile.
Mai mult, mesajul, desi voalat, pare sa fie cat se poate de clar, indexarea pensiilor cu inflatia pare un vis frumos, in timp ce economistii avertizeaza ca romanii ar trebui sa fie fericiti daca se ingheata punctul de pensie si nu cumva se va recurge la taieri.
„Economia nu poate sustine o majorare a punctului de pensie sau a salariilor, astfel ca, in acest an, eu preconizez o inghetare. Iar inghetarea ar fi un element pozitiv in actualele situatii. Ma tem de taieri, ma tem de reduceri, dar pastrarea la nivelul actual ar fi un element care ar putea sa genereze intr-un fel sau altul repornirea economiei pentru ca se pastreaza o suma de lichiditate in economie care sa poata genera un consum mai intens care, la randul lui, pe toata filiera sa poata duce la reluare activitatii”, a declarat profesorul de economie, Mircea Cosea.
Acesta nu crede ca este posibil sa se mareasca salariile, pensiile sau orice alta contributie in acest an.
„Cred ca ar fi un element de reusita al acestui Guvern daca s-ar abtine de la taieri si daca ar reusi sa mentina situatia din prezent pana la gasirea unor forme adecvate si rationale de reforma in sistemul public pentru ca zvonurile care circula acum legate de taieri masive de personal nu sunt corecte pentru ca ele duc la niste efecte perverse ingrozitoare”, a mai spus Cosea.
Scenariul negru este cel al taierilor, nu cel al inghetarii
Iar aici ne referim la cresterea numarului de someri in economie, la cifra care se anunta de 400.000 sau 450.000 de functionari publici scosi in afara sferei de activitate inseamna o agravare a situatie sociale si pierderi pentru buget.
Potrivit analistului economic, ar fi bne sa se gandeasca de doua ori inainte de a taia si de a face anumite reforme obligatorii.
„Spre exemplu reforma administrativ-teritoriala. Acolo se pierd foarte multi bani. Romania are un numar imens de institutii administrative-teritoriale, 47.000 daca nu ma insel, adica primarii, consilii si asa mai departe care consuma bani fara o activitate explicabila ca eficienta”, a afirmat Cosea la Digi 24.
Din acest motiv, analistul economic crede ca ar trebui sa se mearga pe reforme nu pe taieri de tip contabile, care in timp se pot dovedi extrem de negative.
Iluzia cresterii pensiei cu 40%
Intr-o interventie televizata la B1TV, ministrul Muncii, Raluca Turcan, afirma ca majorarea pensiilor cu 40% este o iluzie, deoarece Romania nu este in stare sa faca efortul bugetar necesar acestei majorari, de 138 de miliarde de lei.
„O majorare cu 40% a pensiilor inseamna un efort bugetar de 138 de miliarde, pe care Romania in nicio etapa a dezvoltarii ei, chiar si in anii de pandemie, nu si l-ar fi putut permite. Mai mult decat atat, in momentul in care s-a deschis subiectul acestei iluzorii majorari de 40%, era necesara o etapa de pregatire si de recalculare a tuturor pensiilor, astfel incat, pe o noua formula, sa creasca pensiile cu 40%”, a declarat Turcan.
Revenirea la cresterea pensiei la inceput de an
Pe de alta parte, presedintele Camerei Deputatilor, Ludovic Orban, spune ca ar trebui sa se revina la sistemul de crestere a pensiilor la inceputul anului. Acesta crede ca este o aberatie realizarea de legi care sa prevada cresterea pensiilor si a salariilor pe mai multi ani.
Fostul premier s-a declarat adeptul sistemului de indexare care sa tina cont de rata inflatiei, sa compenseze pierderea puterii de cumparare ca urmare a cresterii preturilor, adica compensarea 100% a ratei inflatiei si pana la 50% din cresterea salariului mediului brut pe economie, astfel incat sa creasca si puterea de cumparare odata cu cresterea economica.
„Din punctul meu de vedere, este o aberatie sa te apuci sa faci legi in care sa prevezi ca pe patru ani, cinci ani, sase ani, eventual pe 100 de ani – de ce nu au prevazut cum o sa creasca pensiile si salariile pe 100 de ani PSD?”, a declarat Ludovic Orban.
Acesta consider ca cea mai buna varianta pentru stabilirea punctului de pensie este la inceputul anului.
„Trebuie sa se revina la sistemul de crestere a pensiilor – care a fost zapacit de PSD – de la 1 ianuarie, la inceputul anului, pentru ca atunci ai datele in baza carora poti sa-ti intemeiezi cresterea punctului de pensie”, a explicat Ludovic Orban.
Cresterea pensiilor afecteaza bugetul
Costul cu pensiile in bugetul din 2021 creste deja cu aproape 8 miliarde de lei fata de anul trecut, anunta, ieri, prim-ministrul Florin Citu.
„Pensiile, costul cu pensiile in bugetul din 2021 creste deja cu aproape 8 miliarde de lei fata de anul trecut, de la majorarea de pensii de anul trecut. Aici, va dati seama… 8 miliarde inseamna cam 0,8% din PIB, plus o crestere de la alocatii, cresterea de anul trecut plus cresterea de anul acesta, inca aproape 3 miliarde, vorbim de 1,1% din PIB suplimentar fata de ceea ce aveam anul trecut la buget, deci cheltuieli in plus fata de anul trecut”, a afirmat Florin Citu intrebat daca de la 1 septembrie pensiile vor fi majorate.
Premierul nu a vrut sa dea detalii despre o eventuala indexare a pensiilor cu inflatia.
Pe de alta parte, potrivit economistului Cristian Popa, pensia publica de la stat ar fi de aproximativ 32% din ultimul salariu daca nu ar exista pensiile private, ceea ce pe standarde globale este destul de putin.
„Calculele studiilor noastre arata ca dupa inflatie romanul mediu primeste, in termeni reali, de la pensia publica aproximativ jumatate din ceea ce contribuie in termeni reali. Intr-o lume fara pensii private ar trebui sa ne asteptam la 32% din ultimul salariu, pensie. Intr-o lume cu pensii private, cu 6% contributie, ar trebui sa ajungem undeva la 45%”, a declarat Cristian Popa.
