Vasile Astărăstoae a încheiat în deplină cunoştinţă de cauză trei contracte de prestări servicii și de muncă cu sine însuşi şi a urmărit prin îndeplinirea acestor acte să obţină importante foloase materiale pentru sine, se arată în motivarea deciziei judecătorești prin care fostul șef al Colegiului Medicilor din România a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese.
Fostul președinte al Colegiului Medicilor Vasile Astărăstoae a fost condamnat definitiv, în noiembrie 2015, de Curtea de Apel Iași, la un an de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, în dosarul în care era acuzat că s-a angajat pe sine însuși într-un proiect european.
Decizia judecătorilor
Magistraţii Curţii de Apel Iaşi au precizat în motivarea deciziei că din probele administrate în cauză rezultă că „în deplină cunoştinţă de cauză, în calitate de director al Institutului de Medicină Legală Iași, a încheiat trei contracte de prestări servicii și de muncă cu sine însuşi, ca persoană fizică, semnând atât la rubrica angajator, cât şi la rubrica angajat prevăzând şi, totodată, urmărind ca, prin îndeplinirea acestor acte în exercitarea atribuţiilor de serviciu, să obţină, în mod direct, un folos patrimonial pentru sine”.
Instanţa reţine că faptul că Vasile Astărăstoae a urmărit suplimentar obținerea unui nivel sporit de recunoaștere, în plan național și internațional, pentru instituția la a cărei conducere se afla, cât și în plan profesional pentru propria persoană, nu poate conduce la înlăturarea caracterului penal al faptei.
Judecătorii spun că închisoarea cu suspendare e suficientă
„Inculpatul-apelant A.V. a dorit să participe la proiect, astfel cum el însuși a arătat, fiind pe deplin conștient de consecințele acțiunilor sale, inclusiv de faptul că va trebui să încheie acte juridice cu el însuși, privind foloase materiale, neexistând posibilitatea delegării atribuțiilor către o altă persoană. Directorul Institutului de Medicină Legală Iași, poziție pe care inculpatul o ocupa de peste opt ani, avea doar calitatea de ordonator secundar de credite și, raportat la dispozițiile Legii nr. 500/2002, nu avea posibilitatea legală de a delega această calitate unui înlocuitor. Pe cale de consecință, responsabilităţile inculpatului în sensul aprobării documentelor de angajare, lichidare si plată a cheltuielilor nu puteau fi delegate unei alte personae”, se arată în documentul citat.
De asemene, magistraţii sunt de părere că faptele săvârşite de fostul preşedinte al Colegiului Medicilor prezintă un grad ridicat de pericol şi este necesară aplicarea unei pedepse şi nu a unei sancţiuni cu character administrativ.
„Or, în cauză, chiar dacă faptele săvârşite de inculpatul A V, prin natura lor şi consecinţele produse, prezintă un grad relativ ridicat de pericol social, datele ce caracterizează persoana acesteia – care, până în prezent, şi-a conformat atitudinea exigenţelor legii penale, sa bucurat de apreciere la locul de muncă şi în comunitatea din care face parte, având o vastă experiență profesională și didactică, aşa cum rezultă din actele și lucrările dosarului, interesul pentru rezolvarea situaţiei sale juridice, se înfăţişează, în opinia Curții de Apel, ca împrejurări suficient de relevante pentru a justifica atenuarea tratamentului penal aplicat de judecătorul fondului, considerându-se că stabilirea unei pedepse cu închisoarea în cuantum de 1 (un) an pentru infracțiunea comisă, orientată așadar spre minimul special, este suficientă pentru realizarea scopului preventiv-educativ prevăzut în art. 52 Cod penal 1969”, mai arată magistraţii în motivare.
Acuzațiile procurorilor
Profesorul doctor Vasile Astărăstoae, fost președinte al Colegiului Medicilor din România și fost rector al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, din Iași, , a fost trimis în judecată de către procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, în aprilie 2014, pentru conflict de interese.
Conform rechizitoriului, Astărăstoae s-ar fi angajat pe sine însuși în proiectul european „Standarde europene pentru programe post-doctorale competitive de formare în domeniul managementului, cercetării avansate și expertizei psihiatrice medico-legale” câștigat și implementat în 2010 de Institutul de Medicină Legală din Iași, cu toate că la vremea respectivă era şi directorul instituţiei.
Procurorii au susţinut şi că pe toată durata celor 36 de luni ale proiectului ar fi existat un contract de prestări servicii încheiat de Vasile Astărăstoae, în calitate de director IML și persoană fizică, pentru suma de 180 de lei pe oră, 20 de ore pe săptămână. Pe lângă aceasta, Astărăstoae ar fi încheiat cu sine şi un contract individual de muncă în calitate de manager de proiect, retribuţia lunară fiind de 9.087 de lei.
Valoarea integrală a proiectului a fost, 8,7 milioane de lei, iar conform anchetatorilor, fostul preşedinte al Colegiului Medicilor a realizat venituri, cu titlu de salariu, în cadrul proiectului, în valoare de 76.160 de lei.
Vasile Astărăstoae a fost condamnat iniţial, în 26 martie anul trecut, de Judecătoria Iași la un și șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, dar a contestat decizia instanței.
Curtea de Apel Iași a decis, să-i admită apelul fostului președinte al Colegiului Medicilor și să-i reducă pedeapsa la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani.
Citește și EXCLUSIV! Relu Fenechiu, inventatorul. Trei brevete de invenții înregistrate la OSIM din pușcărie
Vasile Astărăstoae a demisionat, în februarie 2015, din din funcția de rector al Universității de Medicină și Farmacie din Iași, iar în luna martie a aceluiaşi an din funcția de președinte al Colegiului Medicilor din România, funcție pe care o ocupa din 2007.
