Comisia Europeană consideră că în Master Planul General de Transport al României există în continuare probleme nerezolvate, „fiind necesare eforturi suplimentare” din partea autorităților de la București pentru îmbunătățirea acestui document.
Purtătorul de cuvânt al DG REGIO, Sophie Dupin de Saint-Cyr, a declarat miercuri pentru cursdeguvernare.ro că domeniile care trebuie revizuite sunt cele referitoare la prioritizarea proiectelor de infrastructură propuse spre realizare în perioada 2014-2020.
Pentru a putea accesa finanțarea europeană alocată României pentru proiecte de infrastructură în actualul exercițiu financiar, guvernul de la București ar trebui să modifice Master Planul în concordanță cu ultimile observații și să trimită, cel târziu până pe data de 9 aprilie, varianta finală spre aprobarea Comisiei Europene.
Master Planul General de Transport (MPGT) a fost prezentat specialiștilor din cadrul DG REGIO, DG MOVE și DG ECOFIN, în perioada 11-13 martie 2015, la Bruxelles. Prezentarea a fost susținută de o echipă tehnică a Ministerului Transporturilor condusă de secretarul de stat Iulian Matache.
„Am avut, săptămâna trecută, discuții pozitive cu reprezentanții Ministerului Transporturilor privind Master Planul de Transport, având ocazia să apreciem pașii importanți efectuați de Ministerul Transporturilor pentru a finaliza acest document. Există încă unele probleme nerezolvate pentru care sunt recomandate eforturi suplimentare de îmbunătățire a Master Planului. Acestea privesc concentrarea pe criterii limitate și obiective de stabilire a priorităților, luând în considerare performanțele economice și apartenența proiectelor la rețeaua TEN-T Core. Autoritățile române vor reflecta asupra modului de a încorpora mai bine aceste observații în Master Plan“, a prezentat Sophie Dupin de Saint-Cyr concluziile consultărilor de la Bruxelles.
În ceea ce priveşte strategia de implementare a proiectelor de infrastructură, oficialii de la Bruxelles au recomandat ca această strategie să fie pusă în acord cu sursele de finanţare, cu ordinea de implementare a obiectivelor şi cu împrumutul public de 7 miliarde euro aprobat recent de Guvern.
Comisia Europeană a mai solicitat autorităţilor noastre să dea asigurări că acest împrumut nu va pune în pericol ţinta de deficit bugetar, semn că autoritățile de la București au puține șanse să negocieze, așa cum au existat semnale publice, depășirea acestei ținte cu procentul aferent investițiilor în infrastructură.
Master Planul General de Transport este bazat pe un mix de finanțare care cuprinde 85% bani europeni, 15% cofinanţare de la bugetul statului. Pentru anumite proiecte (Comarnic-Brașov), un procent de până la 60% finanțare ar urma să fie asigurat prin credite de la BEI sau BERD, după cum declara în februarie ministrul Transporturilor, Ioan Rus.
După avizarea documentului, Comisia Europeană va contribui, în perioada 2014-2020, cu 6,8 miliarde de euro pentru execuția proiectelor din Master Plan.
Potrivit declarațiilor ministrului Ioan Rus, documentul aprobat de guvern în februarie cuprinde proiecte în valoare totală de 45,4 miliarde euro, pentru infrastructura rutieră, cea feroviară, aeriană, navală şi multimodală şi propune o strategie de dezvoltare până în 2030.
Din rularea criteriilor de evaluare, Ministerului Transporturilor i-a rezultat că autostrada Bacău-Paşcani este pe locul I al listei de priorităţi, urmată, în ordinea punctajului obţinut, de Sibiu-Piteşti, Comarnic – Braşov, Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni, Braşov-Bacău, Sibiu-Braşov, Suplacu De Barcău-Borş, Craiova-Piteşti, inelul Bucureştiului, Târgu-Mureş – Târgu Neamţ, Ploieşti – Comarnic şi Nădăşelu – Suplacu De Barcău.
Citește și Tot ce primește Iașul în Masterplan: cât e vrabia din mână și cât e cioara de pe gard
Această ordine de priorităţi a fost stabilită, a afirmat Ministerul Transporturilor, şi în funcţie de criteriul asigurării continuităţii coridoarelor principale de transport, însă aceste criterii nu par să respecte cerințele europene din moment ce pe lista scurtă a ultimelor informații se regăsește din nou obiecția referitoare la prioritizarea în funcție de TEN-T Core și de conceptul „missing link“ (lipsa unor tronsoane de pe un traseu prestabilit).
În ultimii 2 ani, guvernele Victor Ponta au prezentat publicului român 4 variante ale conceptului de dezvoltare rutieră, niciunul clar, coerent și în concordanță cu viziunea europeană în domeniu.
Trei dintre aceste variante sunt opera actualului ministru Ioan Rus, prima aparținând fostului ministru Dan Șova.
(Sursa: cursdeguvernare.ro)
