România are încă multe județe în care oamenii sunt racordați la sisteme centralizate de încălzire. În rest, se folosesc centrale pe gaz sau alte sisteme de încălzire, în funcție de zona unde locuiesc.
Doar că prețul mare la gaze și situația incertă în ceea ce privește energia electrică îi fac pe mulți români să își pună problema încălzirii în viitor. Unii cred că centralele pe gaze vor fi eficiente dacă vor scădea temperatura în apartament sau dacă Europa se va alimenta cu gaz ieftin. Alții consideră că energia electrică îi va scoate din impas și cred că centralele electrice sau panourile radiante cu infraroșu, de exemplu, vor fi soluții viabile pentru a face față iernilor grele, dar și pentru a-și asigura apa caldă și pentru a-și prepara hrana.
Dumitru Chisăliță: ”Contează foarte mult zona în care va merge strategia energetică a României”
Specialistul este de părere că în prezent putem discuta doar despre scenarii referitoare la modul și resursa care asigură încălzirea românilor în iernile de peste câțiva ani sau câțiva zeci de ani, ”nefiind posibil a fi abordate individual atunci când vorbim în general de aglomerări urbane”.
Și dacă în cazul caselor din mediul rural, din zonele metropolitane, se poate merge pe pompe de căldură sau energie electrică produsă de fotovoltaice în cea mai mare parte din an, în orașe, situația nu este chiar atât de simplă.
”Clar există niște restricții pe care le regăsești într-o zonă rurală unde ai spațiu mai mult, ai un număr mai mic de oameni pe care să-i gestionezi, deci lucrurile trebuie separate urban-rural.
În ceea ce privește zona urbană, aici contează foarte mult modul în care se va dezvolta și în zona în care va merge strategia energetică a României. Dacă România va puncta, deocamdată nu punctează nimic, să spunem, o abordare care să ia în considerare o producere deosebită a energiei electrice, atunci se va merge pe acest timp de energie.
Eu sunt sceptic că se va realiza acest lucru în România.
Dar atunci am putea să discutăm de o conversie masivă a încălzirii, preparării apei calde, preparării hranei pe energie electrică, dar trebuie să ne imaginăm că această conversie este una de foarte, foarte, foarte mare, adică noi în momentul de față nu reușim să ne asigurăm energie electrică pentru a aprinde becul ca să gândim că în 25 de ani vom avea poate de 10 ori mai multă capacitate de producere a energiei electrice.
Mi se pare nerealistă această abordate și atunci, din punctul meu de vedere, ne rămâne o singură variantă: redezvoltarea sau dezvoltarea sistemelor de producere a energiei termice. Este nevoie de un sistem de distribuție pe orizontală a energiei termice. Adică nu acele țevi care trec din apartament în apartament cum există în momentul de față, ci un sistem care practic să circule pe casa scării și de acolo racordare orizontală la fiecare apartament în parte.
Iar agentul de producere a energiei termice din punctul meu de vedere va fi predominant sau ar trebui să fie predominant ținând seama de aceste restricții vizavi de energia poluantă, gazul natural și sau SMR-ul. Deci nu văd altă alternativă”, a spus expertul în energie.
Este vorba despre cogenerare conform lui Dumitru Chisăliță. ”Adică aș face cu același gaz natural și energie termică și energie electrică.
Deci în situația în care aș merge pe astfel de variantă: energie electrică și energie termică, care în mod normal după modelul Oradea, ar trebui să fie costuri mai mici și în același timp să fie un element mai puțin poluant decât folosirea gazului natural exclusiv la centrale termice de apartament, pentru că o parte din gazul natural tu de fapt îl folosești la producerea de energie electrică și atunci cumva înjumătățești emisiile de dioxid de carbon”, a mai spus acesta.
Însă, în ceea ce privește cogenerarea, Dumitru Chisăliță a adus în prim-plan două mari probleme ale gazului natural:
”Prima problemă este că vrem, nu vrem, el se va termina la un moment dat. Și atunci nu poți să dezvolți foarte mult această industrie.
A doua problemă este doar un element tolerat, să spunem, în zona acelor echipamente care pot să fie folosite în cadrul energiei curate. Și atunci eu nu cred că gazul va dispărea, nici nu cred că e nevoie să dispară, dar el își va reduce ca și pondere activitatea. Și atunci din punctul meu de vedere principala sursă de energie termică pentru încălzirea zonelor urbane ar putea să fie aceste SMR-uri, mici sisteme modulare de energie nucleară care au această capabilitate să producă și energie termică care poate să fie folosită în încălzirea locuințelor, prepararea apei calde pe linia aceasta”.
Cum vom prepara hrana în viitor?
Expertul mai crede că vor dispărea plitele pe gaz sau chiar electrice pentru prepararea hranei și se vor folosi tot mai mult diverse aparate care ne va ușura viața.
”Prepararea hranei, cred că încet ar trebui să meargă către energie electrică, asta și din condiții de securitate și din condiții de abordare pragmatică și din condițiile de mediu. Deci probabil că încet-încet va migra pe zona aceasta.
Oricum, în momentul de față sunt foarte multe echipamente, deci nu mai suntem în epoca în care ne trebuie neapărat aragaz, reșou sau plită. Cafeaua se poate face la filtru sau la espresor ori alte aparate, prăjitorul de pâine este pe curent, avem multicooker unde poți prepara o mulțime de feluri de mâncare, tot felul de echipamente din acestea cu aer cald, cu abur și atunci nu mai e aceeași necesitate a aragazului așa cum îl știam noi de acum 20-30 de ani. Din acest punct de vedere cred că natural lucrurile vor migra către energie electrică”, a mai spus Chisăliță.
Cât de eficiente sunt panourile radiante sau centralele electrice
”Și la panourile radiante cu infraroșu este tot consum de energie electrică.
Adică fie că pun un panou radiant sau pun la centrală electrică care nu încălzește apa. E aceeași situație, deci e tot consum de energie electrică, nu văd de unde să iei atât consum de energie electrică, deci e o cantitate enormă de energie electrică pe care România ar trebui să o producă”, a mai spus expertul.
Statul îi încurajează însă pe români să devină prosumatori, să-și producă singuri energie electrică prin fotovoltaice sau alte astfel de sisteme care produc energie verde.
Se pare, însă, că nici așa nu am putea fi capabili să ne generăm energia electrică necesară încălzirii apei și a locuințelor pe timp de iarnă.
”Opinia mea este că nu vom fi capabili să producem atât de mult curent, pentru că acele panouri vor debita vara și ziua, ori eu am nevoie de curent noaptea și iarna. Deci exact când am eu nevoie de mai multă energie nu am energie. Asta ar însemna să fac niște capacități de stocaj enorm”, a mai spus Chisăliță.
Cum ne vom încălzi apartamentele cu energie nucleară
”În ceea ce privește SMR-urile, în prezent este doar o viziune. Momentan nu există niciun SMR montat, nici în România nici, nici în alte țări, dar e o viziune din punctul meu de vedere. Eu pe asta aș miza în România în viitor: dezvoltarea sistemului de termoficare făcută bine făcută ca lumea, pe modelul Oradea, în care să aibă parțial centrale de cogenerare. În continuare o să am nevoie de echilibrare în sistemul de energie electrică.
Însă, în acest sistem nu am foarte multe modalități să-l echilibrez. Momentan am hidro, stocaje și gaze.
Atunci eu nu cred că gazul va dispărea. Se va diminua, dar nu va dispărea”.
Ce se va întâmpla cu prețul gazului pe viitor?
”Un studiu realizat de Banca Mondială până anul 2050 privind evoluția costurilor cu diversele produse pentru încălzire arată că la fiecare 10 ani prețul gazului se va dubla.
Și se va întâmpla acest fenomen cu sau fără Rusia, cu sau fără război. Deci tendința este de creștere și este logică pentru că se va reduce ca și cantitate, fiind mai puțin gaz, prețul va crește”, a mai spus Chisăliță.
În jur de 1,1 milioane de apartamente din România mai sunt încălzire prin tradiționalele calorifere, conform datelor Agenției Naționale de Reglementare a Energiei (ANRE). Jumătate dintre acestea sunt în cele 6 sectoare ale Capitalei, scrie romania.europalibera.org.
În prezent, costul căldurii diferă de la un oraș la altul, în funcție de prețul gigacaloriei și, mai exact, de nivelul subvenției acordate de primării.
Doar 21 de județe plus Bucureștiul mai au orașe care folosesc sisteme de termoficare centralizată, conform datelor ANRE. În ultimul deceniu, tot mai multe municipii au renunțat la sistemele centralizate din cauza facturilor mari la subvenția pentru gigacalorie.
Printre județele unde nu mai sunt sisteme centralizate se află Alba, Mureș, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Satu Mare, Ialomița, Ilfov, Brăila, Caraș-Severin, Neamț, Dâmbovița, Olt, Sălaj, Galați, Sibiu.
Un apartament cu două camere folosește 6 gigacalorii/sezon rece. Asta înseamnă apă caldă și căldură în perioada noiembrie-martie.
Consumul mediu de 6 gigacalorii poate fi mai mare cu minimum o gigacalorie dacă locuința nu este izolată foarte bine.
