Criza ucraineană – pretext pentru declanşarea reînarmării în Europa

 

 

Producătorii de armament încearcă să profite de reînarmarea Europei de Nord ca urmare a crizei ucrainene, care ar putea determina restul continentului – conform unor analişti în domeniul apărării – să se concentreze pe consolidarea programelor de apărare pentru a face faţă ameninţărilor Rusiei, comentează France Presse.
 

Suedia a fost prima ţară care a anunţat în aprilie o creştere a cheltuielilor militare pentru următorii zece ani, ca răspuns la ocuparea Crimeii de către Rusia.
Polonia, deja angajată într-un efort ambiţios de modernizare a forţelor sale armate, a anunţat pentru următorii doi ani un plan de achiziţii pentru 82 de drone de diferite tipuri, primele urmând să fie livrate în 2016. Totodată, presa a evocat oferta primită de ministerul polonez al apărării privind elicopterele de luptă, însă aceasta nu a fost confirmată.

‘Asistăm la o divizare a Europei între statele din Nord şi statele din Vest care spun că această criză va trece’, a declarat Jean-Pierre Maulny, directorul adjunct al Institutului de Relaţii Internaţionale şi Strategice.
Franţa, care a vândut în 2011 două port-elicoptere de tip Mistral Rusiei, preferă să aştepte prima livrare în octombrie înainte de a pune în discuţie contractul, în ciuda presiunilor mari din partea Washingtonului.

Ţările din Nord au însă o altă experiență legată de puterea Rusiei.

Anul trecut, Suedia, Finlanda, ţările baltice şi Polonia au cerut în van ca Europa să-şi reorienteze strategia sa de securitate privind apărarea teritoriului, în marja pregătirii summit-ului european din decembrie dedicat problematicii apărării, a mai precizat Jean-Pierre Maulny. Aceste state sunt indignate de sporirea capacităţii militare ruse în zona arctică şi a numeroaselor zboruri şi manevre aeriene ruse.

‘Dar dacă ar avea loc o intervenţie rusă în estul Ucrainei, este probabil ca schimbarea care se produce în ţările din nord să aibă loc şi în restul Uniunii Europene’, a adăugat Maulny.
Constrângerile bugetare sunt un obstacol evident pentru reînarmare, dar Jean-Pierre Maulny prevede o derogare pentru deblocarea cheltuielilor de înarmare din contabilitatea deficitului statelor.

Michael Clarke, din cadrul Royal United Services Institute (RUSI), centru de cercetare şi analiză din Marea Britanie, apreciază că ‘puterile europene din cadrul NATO vor cheltui probabil pentru a obţine avantaje în domeniul apărării, pentru că Ucraina nu este o criză trecătoare, ci constituie un punct de turnură: au avut loc modificări ale frontierelor prin forţă’.

Acest debut al reînarmării afectează concurenţa dintre industria americană şi europeană, dar acestea nu sunt poziţionate greşit pentru a răspunde crizei.

Suedia, de exemplu, doreşte mai multe avioane de multirol JAS Grippen, produse de constructorul naţional suedez Saab, submarine fabricate de către o filială a grupului german Thyssen Krupp Marine Systems şi rachete de croazieră Taurus, de producţie germano-suedeză.
Piaţa europeană cea mai mare pentru producătorii americani de armament este Polonia.
‘În timpul intrării Rusiei în Crimeea, americanii s-au grăbit să le facă propuneri atractive polonezilor’, a mai spus Maulny, făcând referire la vizita secretarului american al apărării, Chuck Hagel, la Varşovia.

Preşedinta gigantului Lockheed Martin, Maryllin Hewson, a fost săptămâna trecută la Varşovia pentru a discuta despre apărarea antirachetă cu oficialii polonezi. De asemenea, compania americană Sikorski este într-o competiţie strânsă cu Airbus Helicopters şi compania italiano-britanică AgustaWestland pentru obţinerea contractului de achiziţionarea elicopterelor de transport militar pentru Ministerul polonez al Apărării. Acestea vor urma să intre în dotarea Armatei, a Marinei şi a Forţelor Aeriene poloneze, iar trei elicoptere vor fi modificate special pentru a desfăşura misiuni de tip ‘CSAR’ (‘combat search and rescue’). Costul total al acestui program etapizat de înzestrare va fi de aproximativ 1 miliard de dolari, primele 26 de elicoptere urmând să fie livrate până în 2017.

Guvernul de la Varşovia, care a dezamăgit constructorii europeni în 2003 alegând avionul multirol american F-16 pentru echiparea forţelor aeriene poloneze, a ajuns la concluzia că o dependenţă exclusivă de Washington nu este în interesul său, apreciază analiştii de la cunoscuta publicaţie militară IHS Jane’s.
‘Programul de reînarmare 2013-2022 prevede achiziţii pe lângă un larg eşantion de furnizori – în special din SUA, Europa şi Israel – împreună cu o cât mai mare participare din partea industriei locale pentru asigurarea unei mai mari autonomii pe termen lung.’, mai notează publicaţia amintită, în ediţia sa din luna martie.

 

 

 

 

(Sursa: capital.ro)

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here