Călin Ciobotari
situație scandaloasă la Teatrul Național Iași, acolo unde un ziarist a fost bătut de unul dintre cei mai importanți actori ai trupei @ motivul: o cronică defavorabilă actorului @ direcțiunea teatrului a hotărât sancționarea pecuniară a artistului dând satisfacție părții vătămate @ toate acestea s-au petrecut în 1928, avându-l ca protagonist pe faimosul actor Miluță Gheorghiu
Pe 26 septembrie 1928, direcțiunea Teatrului Național Iași a primit o sesizare mai puțin obișnuită din partea unui corespondent al ziarului „Lupta”, ziaristul J.Hună-Melle, prin care era înștiințată de un act de agresiune comis de unul dintre cei mai prețuiți artiști ai momentului. Astfel, în una din serile de septembrie ale anului 1928, preumblându-se pe aleile orașului, actorul Miluță Gheorghiu l-a observat pe ziaristul sus-numit, ocazie cu care și-a amintit de o cronică în care acesta îl acuza de „șarjare”, altfel spus de exces scenic de teatralitate. Pătimaș din fire, artistul a decis ad hoc să aplice o corecție cronicarului, „răsplătind” cele scrise de condeiul acestuia cu lovituri de baston aplicate în capul și pe spinarea lui Hună-Melle.
„Am onoarea de a vă aduce la cunoștință…”
Pentru a repara rușinea, ziaristul se adresează în scris lui Mihai Codreanu, în acea perioadă director interimar al Naționalului ieșean. Prezentăm textul inedit al plângerii, text furnizat de scenograful Alina Dincă-Pușcașu, descoperit pe parcursul unei cercetări doctorale la Arhivele ieșene: „Domnule Director, Subsemnatul J.Hună-Melle, ziarist, am onoarea de a vă aduce la cunoștință următoarele: În seara zilei de 23 septembrie a.crt. (an curent) am fost prin surprindere atacat în mod laș de către dl M.Gheorghiu actor al teatrului pe care cu onoare-l conduceți și lovit cu un baston în chip barbar peste cap și spate. Motivul care a determinat pe agresor la acest act de sălbăticie a fost o cronică teatrală apărut în ziarul „Lupta” din București și în care spuneam că în rolul Revizorului domnia sa a fost același charjeur ca și în Figaro”. Ziaristul nu se limitează, însă, la a cere satisfacție strict în problema care îl privește. Probabil cu intenția de obține o pedepsire cât mai aspră, cronicarul de la „Lupta” profită de ocazie pentru a-l informa pe director asupra unui comportament defăimător al lui Miluță Gheorghiu la adresa chiar a teatrului și a direcțiunii teatrului: „Țin să vă declar cu acest prilej că uneori dl M.Gheorghiu mi-a furnizat știri tendențioase atât față de direcția teatrului, cât și față de comitet, ceiace vă pot detalia verbal. Pentru prestigiul instituției căreia M.Gheorghiu aparține și pentru prestigiul însuși al corpului, Dlui Director al Teatrului Național Iași”.
Martor ocular, cronicarul de la „Rampa”
În aceeași zi, la registratura Teatrului mai primește număr de înregistrare o sesizare. E semnată de I.Botez, cronicar al revistei „Rampa”, martor al agresiunii. La semnătură, reclamantul ține să reamintească faptul că este și avocat, nu doar cronicar teatral, argument suplimentar pentru o sancțiune cât mai grabnică și cât mai severă. Iată și conținutul celei de-a doua reclamații: „Domnule Director, Subsemnatul I.Fr.Botez, cronicar teatral al ziarului „Ranpa”, fiind martor ocular al agresiunei mișelești pe care actorul M.Gheorghiu a săvârșit-o în contra colegului meu, Jean Melle, vă rog să binevoiți a lua cunoștință că sus numitul actor obișnuia, ori de câte ori avea nemulțumiri împotriva Direcțiunii Teatrului, să-mi furnizeze știri tendențioase pentru a le utiliza prin ziare, ceea ce fiind cu totul nedemn n-am făcut. Totodată, solidar cu colegul meu, vă rog a binevoi a aplica actorului agresor cea mai severă sancțiune, deoarece asemeni procedeie nu pot intimida presa și dacă vor să creieze precedente vom aviza la cele mai serioase măsuri pe care le indică împrejurările. Cu deosebită stimă…”.
Amendă de 2000 lei
Pe aceeași filă a plângerii lui Melle se află și rezoluția lui Mihai Codreanu. Acesta ia act de reclamație și, în urma cercetărilor, concluzionează că faptele semnalate de Hună-Melle sunt conforme cu realitatea. Decide o amendă de 2000 de lei. Aparent, gestul lui Codreanu pare unul împotriva marelui actor. În fapt, însă, decizia denotă înțelepciune și diplomație, artistul fiind ferit astfel de o plângere penală ce ar fi putut avea consecințe mult mai grave. În plus, suma de 2000 de lei era insignifiantă raportat la salariul „excepțional” (formula apare în actele contabile ale Teatrului) al lui Miluță Gheorghiu. Alina Dincă Pușcașu a identificat un stat de plată din 1930 din care rezultă că salariul actorului era de 14.500. Amenda reprezintă mai puțin de a șaptea parte din leafă, având astfel un caracter mai degrabă simbolic.
Născut în 1897, Miluță Gheorghiu este unul dintre actorii patrimoniali ai Iașului și nu numai, în 1964 distincția de Artist al Poporului conferindu-i recunoaștere națională. Fără îndoială, notorietatea cea mai mare a avut-o interpretarea Chiriței lui Alecsandri, considerată una inegalabilă. În 2005, Sorina Bălănescu îi dedică volumul „Surâzător comediantul trecea: Miluță Gheorghiu”, relevant pentru tot ceea ce a însemnat marele actor în teatrul românesc.
