Comunitatea Evreilor Iași, condusă de președintele Benjamina Ides Vladcovschi, a bombardat recent instanțele de judecată, cu mai multe cereri, prin care solicită să obțină, prin uzucapiune, de la Primărie, dreptul de proprietate asupra unor proprietăți și construcții, a căror valoare depășește suma de 1 milion de lei. Printre imobilele pentru care se solicită dobândirea dreptului de proprietate se numără un teren de peste 1000 mp, unde a funcționat în trecut fosta fabrică de azimil (o pască tradițională evreiască care se consumă de Sărbătorile Pascale), un teren de 450 mp și o construcție aferentă, unde a existat în trecut Sinagoga Dulbergher, lăcaș al Cultului Mozaic, ce a fost frecventată pînă în anul 1928 când a intrat în vigoare Legea Cultelor. Evreii vor să mai obțină, prin uzucapiune, și suprafața de 811 mp situată în strada Smârdan, a cărei valoare de piață depășește 230.000 de lei.
Comunitatea Evreilor din Iași, reprezentată de președintele Benjamina Ides Vladcovschi, vrea să obțină prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra unei averi estimate la peste 1 milion de lei. După decesul fostului șef al evreilor ieșeni, Abraham Ghiltman, noul lider, Vladcovschi, a identificat mai multe terenuri și construcții valoroase, situate în buricul târgului, care au fost stăpînite în trecut de comunitate, și pe care vrea să le readucă în patrimoniul cultului iudaic. În prezent, Comunitatea ieșeană, în calitate de cult religios mozaic, prin Federația Comunităților Evreiești din România (FCER) au luat cu asalt instanțele de judecată, solicitînd obținerea, prin uzucapiune, dreptul de proprietate asupra unor terenuri și construcții aferente, a căror valoare ajunge la 300.000 de euro. În ianuarie 2020, prin intermediul avocaților săi, noul președinte al evreilor ieșeni, a înregistrat la Judecătoria Iași, o solicitare de constatare a dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune pentru un teren în suprafață totală de 1000,20 mp amplasat pe str. Sf. Andrei 79. Pe respectivul teren se află o construcție de cca 340,65 mp, ce în anii trecuți avea destinația de cămin al fostei fabrici de azimil (o pască tradițională evreiască ce se consumă la Sărbătorile Pascale). Reglementarea cadrului juridic și legislativ pentru acest imobil exista încă din anul 1937, când Comunitatea Evreilor din Iași ar fi încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu fostul proprietar Herman Bercovici.
,,Acest fost cămin al fabricii de azimă (pască evreiască) a servit încă de la început nevoilor religioase ale enoriașilor pentru ca aceștia să își poată exercita liber tradițiile și credința religioasă. Imobilul nu a făcut obiectul naționalizării sau a altor măsuri de preluare abuzivă, fiind în permanență în posesia noastră. Tocmai, pentru a dovedi continuitatea și perpetuarea dreptului nostru inalienabil de proprietate, avem interesul să se constate, printr-o hotărîre judecătorească, definitivă și irevocabilă, existența dreptului de proprietate al Comunității,, a explicat în acțiune, liderul evreilor ieșeni, prin intermediul avocatului Albert Iosef Lozneanu.
Valoarea proprietății de pe str. Sf. Andrei 79 a fost estimată la cca 6 miliarde de lei vechi, respectiv 125.000 de euro, adică 125 de euro/mp. Ca și vecinătăți, la nord și este terenul este mărginit de str. Sf. Andrei, la sud de un imobil de locuințe de la nr.77, iar la vest de un drum secundar și de un spațiu care a aparținut în trecut fostei societăți Pangran SA.
Terenul unde a funcționat Sinagoga Dulbergher valorează 56.000 euro
Tot în aceeași perioadă de timp, șefa Comunității Evreiești din Iași a transmis instanței de judecată o nouă cerere în care solicită obținerea dreptului de proprietate prin uzucapiune a unui alt imobil în suprafață de 448,46 mp situat pe str. Maior Ieremia Popescu 32, în trecut zona fiind cunoscută sub denumirea de fosta APEDUC. În zonă a mai existat o construcție de cca 94 mp unde a funcționat vechea sinagogă cunoscută sub denumirea de Dulbergher. Odată cu trecerea timpului, această sinagogă a fost însă demolată, aceasta continuîndu-și nestingherită activitatea până în anul 1928 când a intrat în vigoare Legea Cultelor. ,,Acea sinagogă a fost un bun sacru și un lăcaș recunoscut al cultului nostru iudaic. Încă de la început, construcția respectivă a făcut parte din patrimoniul Comunității Evreiești iar respectarea caracterului sacru al acesteia este o expresie a respectării Constituției și a Legii privind libertatea religioasă, și nu în ultimul rând a Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Nicicând, o sinagogă nu poarte fi preluată abuziv de către stat fără încălcarea drepturilor noastre religioase,, a adăugat liderul evreilor ieșeni, Benjamina Ides Vladcovschi. La un prim calcul, valoarea terenului de pe str. Maior Ieremia Popescu a fost estimată la 2,7 miliarde lei vechi, echivalentul a peste 56.000 de euro. În România, Comunitatea
Evreilor din Iași este reprezentată de FCER (Federația Comunităților Evreiești), un cult mozaic și instituție religioasă recunoscută de lege. Instituția are un regim special conform OUG 36/2002, devenită ulterior Legea 598/2002 pentru reglementarea dreptului de proprietate al FCER.
Proprietate de sute de mii de euro și pe Smârdan
După decesul fostului președinte al Comunității Evreilor din Iași, Abraham Ghiltman, care a avut loc la sfârșitul anului trecut, noul lider, Benjamina Ides Vladcovschi a mai pus ochii pe un teren de câteva sute de mii de euro din buricul târgului și pe care vrea să îl readucă în patromoniul cultului iudaic. Este vorba de o cerere de constatare a dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune pentru o suprafață de 811,486 mp de pământ, amplasat pe str. Smârdan 20, acolo unde a funcționat Sinagoga Broder. Acest lăcaș de cult, ce a fost demolat între timp, a avut activitate înainte de data de 22 aprilie 1928 când a intrat în vigoare Legea Cultelor. Construcția a fost estimată la suma de 232.000 RON, la un preț de 60 euro/mp. În prezent, evreii din Iași se roagă în Sinagoga din Tîrgu Cucului, de pe strada Sinagogilor, dar acest cult iudaic a administrat mai multe case de rugăciuni din oraș.
Nicu SAMSON
