Cine pierde şi cine câştigă de pe urma retragerii SUA din Tratatul Trans-Pacific

Înţelegerea celor 12 ţări din zona Americii şi Pacificului fusese aprobată de preşedintele democrat Barack Obama, fiind semnată în 2015, dar nu a intrat încă în vigoare. În viziunea promotorilor săi, acordul ar fi ajutat SUA şi aliaţii lor, inclusiv Japonia sau Australia, să contracareze ascensiunea continuă a Chinei în zona Pacificului. Într-o primă reacţie, preşedintele Mexicului, Pena Nieto, a anunţat că ţara sa va începe de îndată demersuri pentru acorduri bilaterale cu ţările TPP.

 

Prin acest tratat, Obama urmărea ca SUA să fie cea care impune regulile în zona Asia Pacific, considerată de partizanii globalismului ca extrem de dinamică economic. Era şi un răspuns al SUA la acţiunile chineze de a ocupa Marea Chinei de Sud prin lărgirea unor insule, construirea de porturi, dar şi a unor insule artificiale. 

 

În plus, SUA devenea un aliat militar firesc al celor 11 parteneri, existând astfel posibilitatea de a crea un spaţiu strategic, inclusiv militar. După aproape opt ani de negocieri intense, datorate marilor şi multiplelor diferenţe între parteneri, tratatul a fost semnat în noiembrie 2015. Concret, acest uriaş parteneriat a însemnat o comuniune comercială şi de investiţii de 28 de mii de miliarde (din care 17 mii de miliarde aportul SUA), adică aproape 405 din economia mondială. 

 

În plus, alte state din regiune şi-au manifestat dorinţa de a deveni membre — Taiwan, Filipine, Columbia, Thailanda, Laos, Indonezia, Cambogia, Bangladesh şi India. Şocul măsurii este imens pentru unele state membre, în primul rând pentru Japonia, dar şi pentru rivala TPP, China.

 

 BBC scria că „Este o zi mare pentru China“  subliniind că  Beijingul va profita şi va negocia acorduri cu o parte dintre parteneri, ba chiar ar putea schimba sensul întregului TPP, oferind o participare ca principal partener în locul SUA. Dar, TPP conţine multe prevederi specific, inclusiv măsuri antisărăcie, mediu şi altele. Premierul japonez Shinzo Abe a declarat că, fără SUA, TPP nu are sens. 

 

China, gata să ia locul SUA

 

Pentru a profita de retragerea SUA, diplomaţia chineză a fost deosebit de activă în  ultimele săptămâni. Preşedintele chinez Xi Jinping s-a întâlnit cu liderii statelor  APEC, declarând că „SUA este o putere economică în Asia doar când vrea, China va fi întotdeauna aici“, subliniind  că „este timpul pentru parteneriate serioase“, făcând aluzie la instabilitatea de care este acuzat noul preşedinte american.

 

 Analiştii spun că Trump nu va renunţa la spectele strategice din Asia Pacific şi că  va renegocia acordul, punând condiţii care să prevadă o limitare a scutirilor comerciale şi impunerea unor domenii de investiţii, o diminuare a măsurilor de dezvoltare şi echilibrare sociale, dar şi o mărire a caracterului strategic militar al tratatului. 

 

Alţi experţi susţin că noul lider de la Casa Albă va renunţa definitiv la TPP, declanşând o confruntarea economică directă, concurenţială, prin care puternica economie americană să obţină avantaje maxime şi să rămână un lider economic în Asia Pacific.

 

Şi Germania se bucură

 

Vicecancelarul Sigmar Gabriel a declarat luni seara că industria germană ar trebui să profite la maxim de orice oportunitate comercială cu ţările din Asia şi America Latină, după îndepărtarea protecţionismului Statelor Unite prin ordinul executiv de retragere din Parteneriatul Trans-Pacific (TPP), scrie Reuters.

 

„Dacă Trump porneşte un război comercial Asia şi America Latină, atunci vor exista mai multe oportunităţi pentru noi. Trump trebuie pur şi simplu să recunoască că economia americană nu este de cele mai multe ori una competitivă, în vreme ce cea germană este“, a declarat vicecancelarul într-un interviu pentru publicaţia Handelsblatt.

 

Producătorii americani, în derivă

 

Producătorii de încălţăminte sportivă, de automobile şi giganţii din retail sunt prinşi în vâltoarea schimbărilor făcute de noul preşedinte american Donald Trump în politicile comerciale ale Statelor Unite, scrie agenţia Bloomberg, preluat[ de RFI. 

 

Decizia lui Trump de a renunţa la Pateneriatul Trans-Pacific  şi angajamentul de a renegocia Acordul Nord American de Liber Schimb NAFTA va obligă astfel companiile să îşi regândească lanţurile de furnizori şi investiţiile de capital, într-o nouă eră a protecţionismului. Măsurile lui Trump, care vrea să stimuleze producţia locală şi crearea de locuri de muncă, cântăresc greu pentru importatori mari cum sunt Nike şi Ford Motor. 

 

”Orice companie cu operaţiuni globale încearcă în acest moment să înţeleagă ce se va schimba”, a spus Simeon Siegel, analist la firma de brokeraj Instinet din New York, el arătând că este în discuţie efectul asupra lanţurilor de furnizori şi a structurii costurilor. “Multe companii multinaţionale şi industriale vor fi foarte dezamăgite de abandonarea TPP şi se vor confrunta cu numeroase incertitudini legate de renegocierea NAFTA”, consideră Caitlin Webber, analist la Bloomberg Intelligence.

 

Pentru producători de îmbrăcăminte şi încălţăminte precum Nike abandonarea TPP sună a dezastru : cel mai mare brad de articole sportive din lume, care fabrică în Asia încălţăminte cum ar fi Air Jordans, Nike miza pe acordul TPP pentru taxe de import reduse. Compania produce aproximativ 40% din încălţăminte în Vietnam, ţară membră a TPP. 

 

Acum, multe dintre companiile multinaţionale cu investiţii în Asia îşi vor reanaliza probabil strategiile, consideră Fielding Chen, analist la said Bloomberg Intelligence.”Decizia lui Trump va face ca multe companii să ezite în legătură cu ce vor face în viitor. Acest fapt nu va avea un impact semnificativ asupra aranjamentelor lor generale pentru lanţurile de furnizori asiatici, dar deciziile ar putea fi încetinite, urmând să fie luate în considerare şi alte destinaţii asiatice”, a spus Chen.

 

TPP ar fi generat economii şi pentru retaileri ca Target, Foot Locker şi Wal-Mart Sters. Reducerea costurilor legate de importuri ar fi fost de 450 de miliarde de dolari pe an, potrivit organizaţiei Footwear Distributors and Retailers of America. ”Oamenii nu vor fi fericiţi dacă preţurile încălţămintei pentru tenis vor creşte, dacă preţurile hainelor vor creşte, dacă preţurile maşinilor vor creşte. Asta contravine cu ideea de a face ca oamenii să o ducă mai bine”, a spus Donald Grimes, analist la University of Michigan.

 

În fine, în ceea ce priveşte renegocierea NAFTA, aceasta ar putea avea implicaţii mari pentru industria auto, care în 2015 a importat în State vehicule în valoare de aproape 80 de miliarde de dolari şi componente de 68 de miliarde de dolari din Canada şi Mexic. 

 

Asta reprezintă circa 44% din totalul vehiculelor importate şi 47% din componentele auto, potrivit Administraţiei pentru Comerţ Internaţional. Producătorii auto amână deja investiţiile până vor şti cum se vor schimba relaţiile comerciale dintre Statele Unite şi Mexic, a spus Eric Noble, preşedintele firmei de consultanţă The CarLab, din Orange, California. Costurile suplimentare ar putea face prea riscantă suma de circa 1 miliard de dolari investită de producătorii auto în fiecare nouă fabrică de asamblare, până când directorii nu vor afla ce vrea să facă Trump.

 

Preşedintele american Donald Trump va cere marţi directorilor generali ai General Motors, Ford Motor şi Fiat Chrysler Automobiles să crească producţia şi numărul angajaţilor din Statele Unite, transmite Reuters.

 

 

Sursa

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here