În buricul tîrgului, pe Șoseaua Națională, între Podu de Piatră și Podu Roș, a fost ca după război vreme de vreo doi ani : circulație întreruptă total, asfalt jupuit pînă la os, glod cît cuprinde, ca într-o mahala de la țară. Apoi tot acest peisaj dezolant, ca de maidan, a fost lăsat în părăsire timp de vreun an. Ca să se coacă, probabil. Ori ca să se fezandeze mai bine comisioanele.
Cînd în sfîrșit sugătorii banilor publici s-au apucat de treabă, trompetele primăriei chiriciste au început să umple tîrgul cu vorbele lor flatuloase, de parcă era vorba de metroul Iași – Lețcani – Tîrgu-Frumos, nu de o lucrare părăsită , cu nesimțire, atîta amar de vreme. ,, Ioti cî fașe șeava primăria … ,, , o dzîs bourii pitici bahluiezi, fără să observe cum se apropie umbra alegerilor. Adică a strungii clasice prin care sînt trecute, periodic, turmele de bovine care plătesc impozite & taxe.
Ca să fie clar cui trebuie să mulțumească turmele de bouri pitici bahluiezi, primarele pitic Chirica a apărut și el în peisaj, lăsîndu-se pozat lîngă un frumos compactor. Cum ar veni, ,, Ieșeni, dormiți liniștiți, primarele lucrează pentru voi ! ,, .
Profund emoționat de poza cu poneiul roz primărez și compactorul portocaliu ( ptiu, ptiu, chiei, drașe … ) , un grup de membri ai Fan Clubului ,, Chirica, la brutărie ! ,, au trimis pe adresa redacției un fragment de baladă urbană, cu rugămintea de a fi transmis, spre publicare, gazetei de perete a primăriei chiricheze, ,, Curierul de Iași ,, ( se poate cînta pe melodia ,, Andrii Popa ,, a trupei ,, Phoenix ,, ) :
Cine trece-n strada seacă,
Cu freza linsă de vacă ?
E Chirica, hoț vestit
Și încă ne-priponit,
Și încă ne-priponit.
Refren :
Eee haiduc, și eee veestiit,
Chiiiriicaa, nee-priiipoonit.
Patru ani de primărie
Și-a bătut joc de moșie
Și rîde ca un smintit,
Chiiriicaa, nee-priiponiit,
Chiiiricaaa, nee-priipoonit.
Refren :
Eee haiduc, și e veestiit,
Chiiiriicaa, nee-priiipoonit.
Fanii poneiului roz Mișu au adăugat, la finalul baladei, și un epilog cu iz de zăbrele :
Compactor cu trei capace,
Sub el Mișu Chiri’ zace,
În pijamale tărcate,
De DNA desenate.
La anu’și la mulți ani !
