Anomalie urbanistică: cu un PUZ pentru „locuință semicolectivă”, Primăria Iași a autorizat construirea unui bloc între casele bogaților de pe Aleea Sadoveanu, la câțiva zeci de metri distanță de sediul USAMV @ Termenul de „locuință semicolectivă” este o denumire de tip struțo-cămilă folosit pentru a masca autorizarea unui bloc de locuințe într-o zonă în care regulamentul de urbanism admite doar locuințe individuale @ Autorizația prevede că „la demisol se va amenaja o piscină pentru locatari”, dar dezvoltatorul Ștefan Silviu Ețcu construiește apartamente în locul bazinului @ În documente, procentul de ocupare al terenului este de sub 30%, dar blocul și căile de acces ocupă aproape întreaga parcelă de teren de 1.100 mp @ PUZ-ul a fost aprobat în 2017, iar autorizația a fost eliberată în 2019, timp în care a mai apărut un nivel pentru care nu există explicație @ Ambele documente poartă semnăturile primarului Mihai Chirica și arhitectului șef Alexandru Florin Mustiață, aflați însă acum în război deschis
Copoul a devenit noua scenă a scandalurilor imobiliare provocate de autorizațiile aberante emise de Primăria Iași în epoca Mihai Chirica.
Pe Aleea Sadoveanu nr. 9D, la câțiva pași de Rond Agronomie, firma Ral Construct Management, deținută de omul de afaceri Ștefan Silviu Ețcu, ridică un bloc de locuințe pe patru niveluri. Este singurul bloc de pe partea stângă a străzii pe o distanță de câțiva kilometri. Zona este populată exclusiv de vile cu dichis, devenind preferata familiilor cu bani, deoarece aici este interzisă construirea blocurilor.
Cu toate acestea, în „laboratorul” Primăriei Iași a fost fabricată o documentație care a întors regulamentul de urbanism cu susul în jos.
Au inventat o struțo-cămilă: „locuință semicolectivă”
Terenul și-a schimbat proprietarii pe parcursul anilor deoarece încercările acestora de a obține aprobare pentru un proiect imobiliar nu au trecut de filtrele aparatului Primăriei Iași ori ale comisiilor de specialitate ale Consiliului Local.
Documentația reintră în circuit și obține aprobări când terenul ajunge în proprietatea soților Marin Cristian și Anca Nadia, cu domiciliul în mansarda unui bloc din comuna Rediu. Aceștia au obținut aprobare atât pentru PUZ cât și autorizație, după care au înstrăinat terenul firmei Ral Construct Management, deținută Silviu Ștefan Ețcu.
În ședința de la sfârșitul lunii august a anului 2017, Consiliul Local aprobă PUZ-ul realizat „în vederea construirii unei locuințe semicolectivă”. Documentul reglementează ridicarea unei clădiri pe patru niveluri, care să nu ocupe mai mult de 30% din suprafața parcelei de teren.
Termenul de „locuință semicolectivă” nu este altceva decât o aprobare mascată pentru un bloc în adevăratul sens al cuvântului, fapt susținut și de arhitecții consultați de 7IAȘI.
Spre exemplu, la Cluj Napoca, proiecte aprobate sub aceeași denumire de „locuință semicolectivă” se referă strict la clădiri a căror destinație este de locuință doar pentru două familii.
Dezvoltatorul construiește apartamente în loc de piscină
Autorizația de construire pentru blocul de pe Sadoveanu nr. 9D a fost eliberată pe 20 august 2019, de această dată pentru „locuință colectivă mică” și nu pentru „locuință semicolectivă”, așa cum prevedea PUZ-ul aprobat cu doar un an în urmă. În plus mai pare și încă un nivel. Astfel, dacă PUZ-ul prevedea un demisol, parter, etaj și mansardă, în autorizația de construire se vorbește și despre un subsol. Adică, un nivel suplimentar îngropat complet.
„Se propune realizarea unui imobil clădire cu subsol, demisol, parter, un etaj și mansardă (parțial). (…) Număr de niveluri S+D+P+1E+Mp, Hmax la streașină de 8,80 m măsurată de la cota ± 0,00. Nr. total apartamente=6, din care: 5 apartamente cu 5 camere și 1 apartament cu 6 camere; la demisol se va amenaja piscina pentru locatari”, se arată în autorizația de construire.
Apartamentele sunt supradimensionate, au cinci sau șase camere. Mai multe apartamente cu mai puține camere, ar fi bătut la ochi și ar fi impus amenajarea a mai multor locuri de parcare.
La fel, piscina de la demisol este o născocire, doar un desen pe o planșă. În realitate la demisol se amenajează alte apartamente, fapt vizibil cu ochiul liber: pereții au goluri pentru ferestre și pentru uși.
PUG-ul vechi și nici PUG-ul nou nu definesc locuințele colective mici
Consilierul USR/PLUS, arhitectul Iulian Nicolau, atrage atenția asupra faptului că atât PUG-ul aflat în vigoare din anul 1999 cât și cel aflat în curs de aprobare nu definesc termenul de „locuințe colective mici”, fapt care a stat la originea mai multor anomalii urbanistice aprobate în Iași.
„Voi propune în Comisie o definiție mai precisă a termenului de „locuințe colective mici”. Propun exemplul definiției adoptate la Oradea, unde locuințele colective mici nu au mai mult de 6 apartamente”, a spus Iulian Nicolau.
