Acuzat că „doarme-n papuci”, Ovidiu Laicu, directorul DRDP Iaşi, dă semne de trezire: alocă 30.000 de euro prin negociere directă. Drumul care ocoleşte Iaşul de la Delphi până în Horpaz are un trafic infim: 60 de maşini pe oră. Traficul ar creşte dacă s-ar face legătura, pe şesul Bahluiului, între Dacia şi Nicolina, prin Cicoarei. Dar directorul DRDP nu a fost în stare să facă proiectul pentru care există fonduri rezervate la minister.
Şoseaua de centură a Iaşului a înghiţit până acum aproape 90 de milioane de euro iar lucrarea este abia la jumătate. Proiectată să descongestioneze traficul auto din oraş, bucata de şosea construită pare să nu folosească nimănui. O monitorizare făcută vineri de reporterii 7EST indică un trafic de o maşină pe minut. Între timp, autorităţile vor să reproiecteze varianta de trafic uşor, cea care ar face legătura cu Dacia, Cicoarei şi Nicolina.
Trafic lejer pe centură
Vineri după-amiază, când oraşul se sufocă din cauza traficului, pe centură circulaţia este atât de lejeră că ai putea juca şah în mijlocul străzii. O maşină pe minut este ritmul în care se circulă dinspre E583 spre Lunca Cetăţuii, iar, o dată la fiecare 5 minute, pe centură intră şi câte un vehicul de transport marfă. Practic, şoseaua pare să nu folosească nimănui, iar autorităţile ridică din umeri când este vorba despre rensponsabilitate. S-a ajuns în această situaţie deoarece lucrarea nu este terminată şi, ca mai toate lucrările de infrastructură, a fost inaugurată pe bucăţi. „Proiectul s-a împărţit în patru segmente, din care s-au lucrat doar două”, explică Ovidiu Laicu, directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri.
O maşină pe minut se înregistrează pe Şoseaua de Centură, extrem de puţin. Comparativ, în Păcurari se înregistrează 3.000 de maşini pe oră
S-a construit doar pe jumătate
Primul segment al şoselei de centură, de 5.800 de metri, a fost recepţionat în decembrie 2010. Porţiunea respectivă face legătura între E583, din zona Metro, parcurgând satul Uricani şi având punct final pe DJ 248A, la Valea Ursului. Al doilea segment, de aproape 9 kilometri, a fost inaugurat anul trecut şi porneşte din giratoriul de la Valea Ursului şi se finalizează la Lunca Cetăţuii. Ambele segmente sunt pentru trafic greu şi trebuiau continuate cu un alt fragment de şosea. „Intră pe Poitiers, pe la Selgros, Siraj, continuă pe Drumul Hoţilor şi se conectează la DN 28, făcând legătura spre Albiţa. S-a discutat cu autorităţile locale şi s-a stabilit însă că prioritar este cel de-al patrulea segment, cel de trafic uşor”, spune Ovidiu Laicu.
USL a aprobat, dar fără finanţare
Varianta de trafic uşor costă circa 28 milioane de euro, iar construcţia ar urma să înceapă din giratoriul aflat în spatele Delphi. Şoseaua ar urma să meargă pe malul Bahluiului, cu o bretea spre Dacia la kilometrul 3, urmând să ducă pe Cicoarei până la Crucea lui Ferenţ. Teoretic, lucrările la şosea trebuiau începute cel târziu în primăvară, dar ele au fost sistate pe termen nedeterminat. „Proiectul are Studiul de Fezabilitate şi Indicatorii Tehnico-Economici aprobaţi. Am tot făcut adrese la CNADNR, am contactat inclusiv parlamentarii de Iaşi. Investiţia este aprobată, dar ni s-au alocat doar 18.000 de lei”, susţine Laicu.
Directorul Ovidiu Laicu nu ştie să facă un proiect cu finanţare europeană
Fac alt proiect
Fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, a acuzat, recent, într-un interviu pentru 7EST, că bani pentru construcţia şoselei ar fi, dar că şefii de la DRDP n-au fost în stare să facă un proiect pentru a-i atrage. Ovidiu Laicu confirmă însă doar parţial acuzaţiile lui Fenechiu. „Domnul ministru a încercat să mute finanţarea pe fonduri europene, dar proiectul prevede bugetul de stat ca sursă de finanţare. Am fost la AM POS Transporturi cu dosarul şi ni s-a cerut un proiect de sine stătător pentru varianta de trafic uşor. E o revizuire”, susţine Laicu. Practic, din proiectul şoselei de centură trebuie extrasă documentaţia privitoare la varianta de trafic uşor, care să se constituie într-un alt proiect.
Încă 30.000 euro pentru proiectare
Deşi documentaţia pare extrem de uşor de făcut, pentru că preia din proiectul integral partea legată de varianta de trafic uşor, şefii de la drumuri susţin că întâmpină probleme. „S-a organizat licitaţie, pentru 15.000 de euro, dar nu s-a prezentat nimeni. Marţi, în şedinţa CA de la Companie se va discuta eventuala achiziţie directă, pentru 30.000 de euro. Proiectul iniţial a fost făcut de IPTANA, sperăm ca tot ei să preia lucrarea ca să o termine repede”, adaugă Laicu. Ca principiu, aceasta este ultima şansă pentru obţinerea finanţării europene pentru construirea şoselei de centură de la Iaşi deoarece Programul Operaţional Sectorial Transporturi (POS T) ia sfârşit peste 4 luni.
Lupte crâncene între Viarom şi Moldoconstruct pe lucrările la “Europeană”
Peste doar câteva săptămâni vor începe lucrările de turnare a covoarelor asfaltice pe E 583, care face legătura între Iaşi şi Roman. Durata de viaţă a şoselei a expirat, iar în lipsa fondurilor guvernamentale pentru a se lucra unitar, şefii de la DRDP Iaşi au luat decizia „cârpirii” zonelor cu probleme. „La Leţcani vor fi asfaltaţi 4 kilometri, la Târgu Frumos 2 kilometri şi mai este o porţiune la Strunga, de 3 kilometri. Vom mai turna covoare asfaltice la Hârlău şi am reparat în parte drumul spre Botoşani. Rămâne problema podului de la Frumuşica”, explică Ovidiu Laicu, şeful DRDP Iaşi.
Lucrările de asfaltare trebuiau începute deja, dar au fost blocate din cauza contestării licitaţiilor. „Sunt 18 milioane de lei şi au participat Moldoconstruct şi Viarom. A câştigat Moldoconstruct pe oferta tehnică iar Viarom a contestat. Comisia de soluţionare le-a dat câştig de cauza şi se pare că se va lua în calcul oferta economică, unde a câştigat Viarom. Aşteptăm precizări, să vedem dacă, în final, Viarom este câştigătorul”, spune Laicu.
Centura trebuia să facă legătura între judeţele din nord şi vest (Suceava, Botoşani, Neamţ) cu cele din sud (Vaslui, Galaţi), dar de fapt Iaşul reprezintă capăt de linie şi nu nod rutier
Drum ca-n palmă, aproape nefolosit
Porţiunea inaugurată din şoseaua de centură are 13.905 metri, platforma drumului fiind de 10 metri. Fiecare bandă de mers are câte 3,5 metri, iar acostamentele au 1,5 metri. În rampă, pe 1.000 de metri, s-a asigurat o bandă de 3,5 metri pentru circulaţia vehiculelor lente. Pe cei 14 kilometri ai şoselei de centură se află 5 viaducte, un pod de 50 de metri, un pasaj de peste 400 de metri peste calea ferată, şi 17 podeţe. Cel mai lung viaduct are 367 de metri şi se află la jumătatea şoselei.
