Originar din Europa, buretele viperei este o ciupercă extrem de periculoasă: otrăvirea este asociată cu mortalitate foarte ridicată şi chiar şi cei ce supravieţuiesc pot rămâne cu suferinţe cronice grave. Mai îngrijorător e faptul că, pornind din Europa, această ciupercă s-a răspândit aproape în întreaga lume.
Buretele viperei (Amanita phalloides) se înmulţeşte rapid, cu ajutorul sporilor ce se răspândesc cu uşurinţă, şi se găseşte acum pe toate continentele, cu excepţia Antarcticii, spune Cat Adams, de la Universitatea Harvard, care întocmeşte în prezent o revizie a literaturii de specialitate asupra acestei specii.
Buretele viperei arată inofensiv, seamănă cu unele ciuperci comestibile (de unde confuzii cu efecte mortale), are un miros plăcut şi este foarte gustos. Însă conţine una dintre cele mai periculoase otrăvuri naturale cunoscute, o toxină ce nu poate fi distrusă prin nicio metodă de gătit, astfel încât consumul acestei ciuperci duce invariabil la intoxicaţie.
Simptomele apar, de obicei, la 8-24 ore după ingestie, iar toxina (numită amatoxină) atacă ficatul şi rinichii, determinând insuficienţă hepatică şi renală şi, după câteva zile, moartea.
Vestea bună este că oamenii de ştiinţă testează, în prezent, un posibil antidot în care îşi pun mari speranţe. E vorba despre o substanţă denumită silibinină, extrasă din planta numită armurariu (Silybum marianum). Cercetătorii de la Dominican Hospital din Santa Cruz, SUA, au tratat cu acest compus peste 60 de pacienţi otrăviţi cu Amanita phalloides; toţi cei care au început tratamentul în primele 96 de ore de la ingestia ciupercii şi cărora încă le mai funcţionau rinichii au supravieţuit. Doar câţiva, care au ajuns prea târziu la spital, au decedat.
Administrat intravenos, acest compus blochează receptorii care fixează amatoxina în ficat, astfel încât aceasta rămâne în fluxul sanguin şi poate fi eliminată prin rinichi, au explicat cercetătorii. Un element-cheie pentru supravieţuire este hidratarea intensivă a pacienţilor, pentru a menţine funcţia rinichilor şi a grăbi eliminarea toxinei.
Este nevoie de mai multe cazuri pentru a publica rezultatele şi a supune medicamentul spre aprobare, dar specialiştii sunt încrezători. Antidotul, afirmă ei, este bine tolerat, nu are efecte secundare şi, dacă este administrat corect şi din vreme, este remarcabil de eficient.
(Sursa: descopera.ro)
