O nouă teorie propusă de oamenii de știință aruncă lumină asupra misterioaselor cratere gigantice care apar în permafrostul siberian, provocând uimire și întrebări încă de la prima lor observare în 2012. Aceste cratere, care pot avea dimensiuni impresionante, au fost studiate îndeaproape de cercetători, iar concluziile lor indică spre gazele naturale fierbinți drept posibila cauză a exploziilor devastatoare.
Craterele, unele având o adâncime de peste 160 de metri și o lățime de 65 de metri, par să explodeze și să arunce bucăți de moloz la sute de metri distanță. Descoperirea acestor formațiuni a ridicat întrebări cu privire la cauzele specifice ale acestor evenimente și la motivul pentru care aceste cratere apar doar în anumite zone din Siberia.
Cercetătorii au propus o ipoteză intrigantă: gazele naturale fierbinți care se infiltrează din rezervele subterane ar putea fi motorul exploziilor. Zona, cunoscută pentru rezervele sale vaste de gaze naturale, oferă terenul propice pentru ca acest fenomen să aibă loc.
Teoria sugerează că gazele naturale fierbinți se infiltrează printr-o falie geologică, acumulându-se sub stratul înghețat al solului și încălzind permafrostul de jos în sus. Aceste zone de gaz fierbinte contribuie la slăbirea stratului inferior de permafrost, făcându-l mai vulnerabil la colaps.
Deoarece temperaturile cresc, permafrostul se topește treptat, eliberând metan. Acest proces creează condiții propice pentru explozii sau colapsuri mecanice, rezultând formarea craternelor. Această explicație ar putea justifica de ce craterele apar doar în anumite zone din Siberia, în special pe peninsulele Yamal și Gydan din Siberia de Vest.
Impactul acestor evenimente asupra modelelor climatice ar putea fi semnificativ, deoarece gazele naturale sunt bogate în metan, un gaz cu efect de seră puternic. Acest lucru ridică preocupări cu privire la posibilitatea ca aceste cratere să acționeze ca niște „coșuri” gigantice prin care metanul, o substanță chimică dăunătoare pentru mediu, să fie eliberat brusc în atmosferă.
