Incidentul de la jumătatea săptămânii trecute, în urma căruia patronul unui cunoscut restaurant din București a fost atacat de o bandă de motocicliști care purtau sigla temutei organizații Hells Angels, a scos la suprafață faptul că, pe nesimțite, în România s-a dezvoltat o adevărată mafie pe două roți. Dirijați din străinătate, răufăcătorii care fac parte din această categorie ar fi implicați în special în impunerea de taxe de protecție, dar n-ar refuza nici afacerile cu droguri sau carne vie și, la nevoie, ar fi dispuși să meargă până la comiterea unor crime.
Românii aflau despre existența bandelor de motocicliști din filmele anilor ’70-’80 care rulau în cinematografe. După Revoluție, fenomenul moto a început să capete contur și în țara noastră, iar pe șosele au început să apară din ce în ce mai multe modele clasice, de tip chopper.
Din ce în ce mai mulți, pasionații de motoare au început să se organizeze, iar în România au apărut primele filiale ale unor cluburi celebre din străinătate. Chiar dacă aceste cluburi aveau în spate o istorie infracțională plină de violență, motocicliștii români erau percepuți de public doar ca niște pasionați pașnici, interesați de plimbări lungi, petreceri și siguranță rutieră.
Bikerii, implicați în traficul de droguri
Ce nu se cunoștea public era faptul că unii dintre acești motocicliști se aflau în slujba unor organizații criminale străine, care se foloseau de violență pentru a impune plata unor taxe de protecție, aplicate, în special, tot în lumea pasionaților de motoare.
Pe lângă taxele de protecție impuse patronilor de societăți comerciale, polițiștii au raportat și implicarea unor motocicliști în traficul de droguri. Aceștia ar transporta cantități importante de stupefiante, pentru sume de aproximativ 2.000 de euro pentru un singur drum și percep sume de bani dealerilor care își vând marfa fie printre motocicliștii narcomani, fie în cluburile de lux.
În ce privește consumul de droguri în rândul acestor bikeri, legea nescrisă interzice drogurile injectabile, cum este heroina, dar le permite pe toate celelalte.
Bandele moto, organizate după legi nescrise
Surse judiciare, care ani la rând au analizat dezvoltarea fenomenului infracțional în aceste medii, au explicat, în exclusivitate pentru Gândul, cum s-a format, în România, o adevărată mafie pe două roți. Sursele citate au precizat că lumea motocicliștilor este organizată în funcție de mai multe legi nescrise, pe care le respectă cu sfințenie.
Conform acestor cutume, pentru a avea într-un alt stat o filială a unui club cunoscut, cel care înființează organizația trebuie să treacă un test de loialitate față de liderii „clubului mamă” din străinătate.
Acest lucru ar fi ieșit cel mai bine în evidență în cazul celebrei organizații de origine americană Hells Angels, specializată, la nivel mondial, în comiterea unor fapte asimilate criminalității organizate. Pentru a-și atinge scopurile, motocicliștii respectivi au dovedit că sunt dispuși să meargă până la comiterea de omoruri.
Ca urmare, spun sursele citate, apariția în România a Hells Angels ar fi debutat cu impunerea unor taxe de protecție, în special celor care aveau afaceri cu piese de schimb pentru motociclete, service-uri, localuri, dar și membrilor unor cluburi mai mici.
Sursele citate susțin că există informații conform cărora, la un moment dat, unii membri ai Hells Angels România ar fi mers la Constanța să ceară taxă de protecție clubului local „Seawolves” (Lupii mării). Discuția ar fi avut loc într-un bar, iar motocicliștii de la malul mării ar fi sfărâmat, demonstrativ, mai multe scaune și le-ar fi spus celor veniți de la București că nu plătesc niciun ban.
Hells Angels România plănuiau să ducă în SUA 400 kg de cocaină
Dacă incidentul a rămas fără urmări, nu la fel au stat lucrurile în cazul unui conflict cu membrii clubului Gremium România, condus de Alexandru Cazan. În acest caz, ar fi existat un incident violent în urma căruia mai mulți membri ai Hells Angels au fost bătuți.
În consecință, șeful român al Hells Angels, Marius Lazăr, ar fi plănuit asasinarea lui Cazan, pentru a le demonstra liderilor Hells Angels din SUA că reacționează în spiritul clubului.
Lazăr nu a mai apucat să comită asasinatul deoarece, în decembrie anul trecut, a fost reținut de procurorii DIICOT, după ce a negociat cu doi neozeelandezi, dar și cu alți membri ai Hells Angels o tranzacție de 400 de kilograme de cocaină, care ar fi fost destinată pieței din SUA, la care se adăugau alte 10 kilograme care ar fi trebuit să ajungă pe piața neagră din România. Totodată, el voia să înceapă să furnizeze mașini blindate, arme de asalt AK 47, grenade M26, pistoale, puști și veste antiglonț, produse la fabrica Zastava Arms, în Serbia.
Bărbatul a fost extrădat în SUA la solicitarea autorităților americane, însă subordonații săi din România au rămas activi.
Surse din Poliție au explicat, pentru Gândul, că aceștia au continuat să ducă, vizavi de restul cluburilor moto din țară, același gen de politică bazată pe forță, mai ales că, pentru a se întări, ar fi reușit să recruteze mai mulți bătăuși proveniți din afara fenomenului moto.
Reprezentanții Hells Angels au încercat o demonstrație de forță, săptămâna trecută, când l-au atacat pe patronul restaurantului La Negra, din București. Motivul ar fi fost acela că Dragoș Furtună, un pasionat de Harley Davidson, urmează să înființeze, în România, o filială Bandidos, club aflat, la nivel mondial, într-o rivalitate de moarte cu Hells Angels.
Inițial, bărbatul ar fi fost abordat la un eveniment moto organizat la Mangalia, în perioada 9-11 iunie, și avertizat în legătură cu faptul că Hells Angels nu vor permite înființarea unui club Bandidos în România.
Pentru a da un exemplu, atacul a fost organizat la ora 20.20, când afară încă era lumină. Agresorii, care purtau veste Hells Angels, ar fi tras cu pistoale cu muniție neletală, după care l-au bătut și l-au tăiat pe reprezentantul Bandidos.
Poliția nu a reușit să prindă niciun atacator
Cu toate că nu a depus plângere, Dragoș Furtună i-ar fi recunoscut pe cei care l-au agresat atât pe el, cât și pe un apropiat de-al său, însă nu ar fi acordat sprijin autorităților care încearcă să-i identifice și să-i prindă pe atacatori, în condițiile în care, la momentul comiterii faptei, polițiștii bucureșteni nu au fost în stare să pună mâna pe niciunul, cu toate că, la fața locului, ar fi participat, conform martorilor oculari, în jur de 15 persoane, cu tot cu motocicletele aferente.
Dosarul a ajuns, în cele din urmă, în coordonarea procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul București, care au decis să-l instrumenteze împreună cu ofițerii Serviciului Omoruri din cadrul Poliției Capitalei.
Această lege a tăcerii, pe care, până acum, a respectat-o și patronul de restaurant rănit, ar face parte, spun polițiștii, dintr-o serie de reguli nescrise care se aplică, fără excepție, tuturor membrilor bandelor de acest gen.
Pentru a intra într-o asemenea bandă, aspiranții trebuie să treacă mai multe teste de loialitate și să plătească, evident, cotizația de membru care se ridică la aproximativ 100-150 de euro pe lună.
Cum se intră in mafia motocicliștilor
Inițial, cel care intenționează să intre în bandă trebuie să păzească motocicletele sau să facă, o perioadă, curățenie la sediu și oriunde mai este nevoie de el. Ulterior, după ce rezistă la munca de jos, devine membru „suport”, iar abia după aceea primește un ecuson cu sigla clubului, moment în care porțile organizației i se deschid.
„Vesta unui astfel de motociclist are pe spate trei elemente. În partea de sus este numele clubului, jos este trecută zona sau orașul din care face parte filiala respectivă, iar în mijloc este elementul cel mai important, sigla, pe care au dreptul s-o poarte numai membrii care au trecut toate testele de obediență.
Foarte important, în cazul în care motociclistul încalcă legile nescrise, însemnele îi sunt tăiate și este exclus din organizație. Dacă vreți, este ca un fel de degradare militară, numai că, spre deosebire de motociclist, soldatului îi sunt smulse tresele”, au explicat anchetatorii.
Sursele citate au precizat, pentru Gândul, că Hells Angels nu este sigura bandă de motocicliști periculoasă din România, ci este doar una importantă, care domină, numeric, acest mediu.
