Cazul Vâlcov: Un mic Luvru între pereții falși ai unor case din Olt, achiziționat, teroretic, din salariul de bugetar.

Foto: digi24.ro

În dulapuri, pe sub paturi şi în pereţii caselor unor cunoscuţi – acolo au găsit procurorii 101 tablouri, multe purtând semnături celebre. Din „muzeul Vâlcov”, care va fi expertizat de specialişti la cererea anchetatorilor, făceau parte lucrări de Renoir, Piccaso, ale părintelui pop-art, Andy Warhol, dar şi de marii maeştri români Grigorescu, Petraşcu sau Tonitza.

 

Interesul lui Vâlcov pentru artă va face, probabil, din cazul lui Darius Vâlcov, una din cele mai mediatizate anchete penale. Procurorii sunt generoși cu detaliile. Picturile ascunse cu zecile prin diverse locuințe, convorbirile din cimitire și plasele cu bani despre care procurorii spun că erau șpagă pentru atribuirea de contracte dau culoare unui caz altminteri clasic de trafic de influență. Oamenii legii insistă că, deși le-a cumpărat legal, fostul ministru nu avea cum să dețină banii necesari acestor achiziții extrem de scumpe decât dacă i-ar fi primit din mită.

Darius Vâlcov şi-a pus apropiaţii să cumpere de la patru case de licitaţii picturi la care unii colecţionari nu pot decât să viseze. Operele lui Pablo Picasso, Andy Warhol, Corneliu Baba, Nicolae Grigorescu sau Toniţa erau ascunse în dulapuri vechi, sub paturi sau ascunse în spatele unor pereţi falşi, în locuinţele unor apropiaţi ai fostului ministru. Pânzele de preţ au fost ascunse în grabă după ce procurorii au început ancheta împotriva celui care a gândit noul Cod fiscal.

Cel care ar fi cumpărat aproape toată colecţia secretă ar fi fost chiar fostul lui şofer din vremea când Vâlcov era primar la Slatina. Tot el le-a şi spus procurorilor unde sunt ascunse pânzele. Dacă procurorii nu i-ar fi stricat planurile, ex-ministrul finanţelor şi-ar fi deschis propria galerie de artă în Capitală. Surse din interiorul anchetei spun că deja dăduse ordin pentru începerea lucrărilor.

 

„Odalisca cu mandolină” semnată de Iosif Iser, „Lupta Centaurilor III în creion” a lui Picasso sau „Lanul de grâu” de Samuel Mutzner sunt printre cele mai valoroase lucrări care urmau să fie vândute.

 

Reporteri: Sunt tablouri scumpe, despre ce este vorba?

Darius Vâlcov: Nu ştiu, vorbiţi cu procurorii.

Reporteri: Sunt ale dumneavoastră?

Darius Vâlcov: V-am spus că în cazul asta nu pot să comentez.

Reporteri: Aţi cerut să fie distruse anumite probe?

Darius Vâlcov: Niciodată!

 

Criticii de artă sunt sideraţi.

Până nu se certifică statutul acestor obiecte, avem de-a face cu imagini, nu cu obiecte. Cineva care ține lucrările în spatele peretului nu are o relație corectă cu acele lucrări. (…) Daca Picasso ar fi autentic. O lucrare de Picasso nu poate fi sub câteva sute de mii și până la câteva milioane”, a declarat pentru Digi24 criticul de artă Pavel Șușaru.

Piața de artă nu-i morală. Scandalurile astea pot să crească inclusiv valoarea unora dintre operele de artă de acolo”, a declarat analistul Cristian Pîrvulescu în emisiunea „24 într-o oră” de la Digi24.

O parte dintre operele de artă au fost confiscate de procurori dintr-un sat din Olt. Erau ascunse în casa rudelor fostului şofer al lui Darius Vâlcov. Oamenii nu recunosc nimic acum.

 

Criticii de artă subliniază că, însumate, cele 100 de tablouri pot atinge valoarea de un milion de euro. „Fără un specialist în spate, este foarte greu să investești în acest domeniu. Mai ales dacă vrei să faci o afacere din această investiție”, spune criticul Cătălin Davidescu într-o intervenție în emisiunea „24 într-o oră”.

Anchetatorii i-au cerut lui Darius Vâlcov să spună cum a cumpărat fiecare pânză în parte: a fost audiat vineri mai mult de două ore.

Cu reporterii nu a vorbit, dar cu siguranţă regretă întâlnirea cu ei. Grăbit să scape de întrebări, fostul ministru şi-a zgâriat maşina când a ieşit din parcare ca să se ducă acasă, pentru că este arestat la domiciliu.

În ciuda comorii confiscate, declaraţia de avere a lui Vâlcov este săracă: în ea nu apar nici terenuri, nici case, iar valoarea declarată a obiectelor de artă şi a bijuteriilor este 62 de mii de lei.

 

Asistăm la o campanie de comunicare și legitimare a DNA-ului ca instituție de forță și ca unică instituție politică importantă. DNA-ul nu mai este o instituție care face doar dreptate. Face agenda politică. Am văzut manifestații de simpatie care erau la limita de jos a populismului, pentru DNA și împotriva Parlamentului și cred că unii ar trebui să se îngrijoreze că așa ceva se poate întâmpla într-o țară care are aspirații de democrație. Și-am văzut cuvinte grele spune de procurori împotriva imunității, o instituție care este și constituțională, și esențială într-o democrație reprezentativă”, spune analistul Cristian Pîrvulescu.

 

 

 

 

(Sursa: digi24.ro)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here