„Taxa de 80 de lei pentru tona de deşeu depozitat la groapa de gunoi este o taxă care a intrat în vigoare înainte de momentul instalării mele la Ministerul Mediului. Aceasta este o taxă penalizatoare pentru managementul deşeului. La ora actuală, România are o rată de reciclare a deşeurilor de 4,5%, iar ţinta ce trebuie atinsă este 50%, până în 2020. La 1 ianuarie 2017, România a introdus această taxă de 80 de lei/tonă de gunoi depozitat. Ideea este să nu avem măriri de taxe la gunoi pentru cetăţeni. Am făcut o propunere doamnei primar (Gabriela Firea, primarul general al Capitalei, n.r.) în acest sens şi anume că taxa se menţine şi intenţionăm să venim cu proiect de Ordonanţă de Urgenţă care să se aplice la diferenţa dintre ceea ce ţinteşte operatorul economic şi ceea ce a realizat efectiv”, a spus Constantin, citat de Agerpres.
Potrivit ministrului Mediului, în noul proiect de Ordonanţă vor fi introduse praguri în privinţa plăţii taxei pe deşeul depozitat la groapa de gunoi.
„Vom impune praguri, iar taxa de depozitare nu va fi plătită de către cei de la depozitele de gunoi, ci de către operatorii de salubritate. Practic, operatorii vor plăti doar diferenţa dintre ţinta de valorificare şi ceea ce realizează efectiv. Dacă, de exemplu, operatorul îşi impune o ţintă de valorificare de 20% pe an şi realizează doar 10%, atunci se va plăti taxă doar pentru diferenţa nerealizată. O propunere în dezbatere publică, în acest sens, va fi începând de mâine (miercuri—n.r.). Eu cred că Administraţia Fondului pentru Medie trebuia să comunice cu autorităţile locale încă de anul trecut şi să informeze pentru pregătirea acestui moment”, a menţionat ministrul Mediului.
Operatorii de salubritate care vor depozita deşeuri la groapa de gunoi vor trebui să plătească o taxă de 80 de lei pentru fiecare tonă depusă, începând cu data de 1 ianuarie 2017, urmând ca această taxă să crească la 120 lei/tonă din 2018, potrivit prevederilor Legii 384/2013.
În timp ce OUG 31/2013 reglementa taxarea progresivă a depozitării, începând cu 50 lei/tonă din 2014, 80 de lei/tonă din 2015 şi 120 lei/tonă, cu începere din 2016, Legea 384 introduce creşterea taxei la 80 de lei/tonă din 2017, respectiv la 120 de lei/tonă, abia din 2018.
România ar fi trebuit să introducă o taxă pe deşeuri la groapa de gunoi, în valoare de 80 de lei pe fiecare tonă, începând din ianuarie 2016, iar banii obţinuţi urmau să meargă către Fondul de Mediu.
Din datele oficiale, prezentate în august 2015 de fostul ministru al Mediului, Graţiela Gavrilescu, reieşea faptul că în România taxa pe groapa de gunoi se va situa sub nivelul perceput în alte ţări din regiune, cum ar fi în Ungaria unde valoarea este de 34 euro/tonă.
În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare şi reciclare din masa totală a cantităţilor de deşeuri (hârtie, metal, plastic şi sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri ne-periculoase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, 60% valorificare a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională. De asemenea, ţara va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deşeuri electronice de 4 kg/locuitor şi să colecteze separat bio-deşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora.
Staţie de tratare termică a gunoiului
În plus, Bucureştiul ar putea beneficia de o staţie de tratare termică a gunoiului, după ce a fost introdus în Programul Operational Infrastructura Mare (POIM), din care autorităţile locale vor beneficia de 180 de milioane de euro, a anunţat şi primarul Capitalei, Gabriela Firea.
„În strategia energetică a Capitalei am introdus acest lucru. Pe lângă multe capitale europene există astfel de staţii, fără pericole pentru populaţie. Se fac măsurători, şi ele nu prezintă niciun risc pentru oameni. În perioada următoare vom lua şi o decizie la nivel de Guvern”, a declarat primarul Capitalei, Gabriela Firea, în cadrul unei conferinţe de presă comune susţinută cu Daniel Constantin, ministrul Mediului.
În ceea ce priveşte Parcul Văcăreşti din Capitală, Gabriela Firea a menţionat că pe 9 ianuarie a fost depus un dosar la Ministerul Mediului, în asociere cu Asociaţia Delta Văcăreşti, astfel încât rezervaţia naturală să intre în administrarea ONG-ului.
„Au avut loc foarte multe incendii în această zonă, am depus documentele pe 9 ianuarie pentru preluarea în custodie a acestei rezervaţii naturale şi pentru a construi şi a da în folosinţă populaţiei această zonă. Am aşteptat anul trecut ca Ministerul Mediului să anunţe procedura tehnică pentru cei care îşi doresc să ia în administrare parcul dar asta s-a întâmplat abia în decembrie. Am găsit însă înţelegere odată cu venirea noii conduceri”, a precizat Gabriela Firea.
În ceea ce priveşte procedura de infringement pe zona de poluare, Daniel Constantin a explicat că Bucureştiul şi Iaşiul se află sub monitorizarea Comisiei Europene din cauza gradului ridicat de poluare. „Am încercat să găsim soluţii, ca poluarea să scadă la nivelul celor două oraşe”, a completat Constantin.
