În timp ce prețurile au tot explodat, iar rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,1% în luna iunie a acestui an, românii abia mai fac față cheltuielilor.
Unii dintre angajații români solicită măriri de salarii de salarii. Altora le oferă companiile.
Este și cazul Elenei, o tânără de 30 de ani din București. Lucrează de 4 ani în marketing pentru o companie multinațională. Înainte a lucrat pentru alte companii multinaționale. La fiecare schimbare de job a căutat să primească și un salariu mai mare. De această dată, compania i-a oferit o nouă poziție, cu mai multe responsabilități, dar și 800 de lei în plus la salariu.
„Mă gândeam să plec din companie, acum 4-5 luni. Pur și simplu nu mă mai mulțumea salariul. Mie îmi place ce fac. Asta am și studiat, însă ajungi la un punct în care banii au o importanță mai mare. Am aplicat la câteva anunțuri, însă nu s-a concretizat nimic. Atunci am zis să ridic problema la actualul job. Șefii mei au fost de acord, cu condiția să am mai multe sarcini de îndeplinit. Adică am și avansat în companie”, a declarat tânăra pentru Ziare.com.
Doar că mărirea pe care a primit-o nu acoperă scumpirile cu care s-a confruntat.
„Am primit de la 4.900 până la 5.700 mărire. Scumpirile de anul acesta s-au resimțit cel mai mult la plata facturilor și mai ales pentru cumpărăturile uzuale, cum ar fi articole de îngrijire personală, curățenie, casă, detergenți, dar și la mâncare. Aici cred că e cel mai rău.
Dacă din salariul de 5.700 de lei scad cheltuielile nu rămân cu mare lucru.
Plătesc 150 lei curentul, pe care îl plăteam înainte în jur de 80 lei pe lună. Întreținerea, de la o medie de 180 lei pe lună vara a ajuns la 320 lei iar iarna, de la 270 la 480. Cred că o să fie și mai rău.
Chiria mi s-a mărit de la 240 de euro la 280. Norocul meu că se împarte la 2.
Cumpărăturile uzuale care costau 300 lei o dată la 2 săptămâni, acum sunt in jur de 640 o dată la 2 săptămâni”, spune Elena.
Tânăra spune că încearcă să iasă mai rar în oraș pentru a mai face economie.
„Să ies în oraș într-o seară, la o terasă de cartier, costă cel puțin 120-150 de lei de persoană. Dacă as ieși de 4 ori pe lună, ar însemna chiar și 600 de lei. Dar sunt săptămâni în care ies mai des. Și nu mă limitez doar la 100 de lei. În trecut ieșeam mult mai mult, dar plăteam cu câteva zeci de lei mai puțin. La final de lună, chiar rămân cu cardul pe zero, noroc că am un cont de economii în care mai puneam bani când era mai bine și mai am și o descoperire de cont. Practic, pot spune, că uneori ies în oraș pe datorie.
Plus că mai am nevoie și de câte o vizită medicală, stomatolog, analize medicale, cosmetică, coafor. Nu mai spun de un city break sau o vacanță”, adaugă tânăra.
Inflația, nou record
Rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,1% în luna iunie a acestui an.
Gazele s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, în condiţiile în care tarifele au fost mai mari cu 89,5% în luna iunie a acestui an faţă de iunie 2021, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică.
În topul mărfurilor nealimentare care au consemnat cele mai mari creşteri de preţ s-au aflat şi combustibilii, cu un avans al preţurilor de 41,32% în iunie 2022 faţă de iunie 202, şi energia electrică – plus 17,05%.
Alimentele care s-au scumpit cel mai mult în intervalul de referinţă au fost uleiul comestibil, cu creşteri de preţ de 49,71%, cartofii – 42,18% şi făina – 33,16%.
În sectorul serviciilor, cel mai mult s-au scumpit transportul aerian – 29,13%, apă, canal salubritate – 19,44% şi serviciile poştale – 15,94%.
De la lună la lună, în iunie cele mai importante creşteri ale preţurilor au fost consemnate la ulei – 7,33%, servicii de transport aerian – 6,24% şi combustibili – 3,22%.
Luna trecută au fost produse alimentare care s-au ieftinit, cartofii cel mai mult, cu 10,32%, şi fructele proaspete, cu 2,5%. De asemenea, datele INS arată că tarifele la energie electrică au fost mai mici cu 1,19% iar la servicii de poştă şi telecomunicaţii cu 0,01%.
Rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,1% în luna iunie a acestui an, de la 14,5% în mai, în condiţiile în care preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 17,92%, cele ale mărfurilor alimentare au fost mai mari cu 14,67%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 7,81%, conform datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
BNR a majorat la 12,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 6,7% pentru sfârşitul anului viitor.
Măriri salariale
Majoritatea companiilor din România (75%) indică faptul că au ajustat sau vor ajusta salariile în raport cu inflaţia sau cu un procent situat între inflaţie şi creşterea planificată iniţial, media fiind de 9,4%, în timp ce restul au decis să menţină bugetul de creşteri salariale stabilit în 2021, relevă rezultatele Barometrului de HR, realizat de PwC România.
Conform sondajului, 41% dintre companii au revizuit în sus bugetul de creşteri salariale, însă insuficient pentru a compensa pierderea de venituri cauzată de inflaţie, un sfert au ajustat sau vor ajusta salariile cu nivelul inflaţiei pentru toţi angajaţii, iar 9% au ajustat cu inflaţia doar pentru anumite categorii de angajaţi.
Rata medie a inflaţiei la care se raportează companiile respondente atunci când ajustează bugetul este, în medie, de 8,2%, deşi datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că această rată a ajuns, în luna mai, la 14,5%, fiind cea mai ridicată din ultimii 19 ani în România. În acelaşi context, cea mai recentă prognoză de inflaţie a Băncii Naţionale a României (BNR) pentru finalul acestui an este de 12,5%.
Raportul PwC arată cele mai mari creşteri ale bugetului salarial total în 2022 vs 2021 în sectorul de bunuri de larg consum/distribuţie (+13,6%), în servicii financiare (bănci, leasing, IFN – 12,8%), şi în sectorul de energie (+10,3%). La polul opus, cu cele mai mici majorări de bugete, se află domeniul asigurărilor (+5,6%) şi farma (+6,4%).
În ceea ce priveşte fluctuaţia de personal, majoritatea companiilor nu raportează schimbări semnificative în prima jumătate a anului, iar 36% plănuiesc noi angajări în trimestrul al treilea.
Potrivit cercetării, jumătate dintre companii intenţionează să aplice un model de lucru hibrid, în funcţie de anumite reguli impuse (număr minim de zile de la birou, orar clar stabilit), colaborarea dintre angajaţi fiind principalul motiv menţionat pentru importanţa reîntoarcerii la birou. Astfel, dintre companiile care aplică munca hibrid, 66% spun că pe termen lung angajaţii lor vor lucra exclusiv sau majoritar de la birou.
De asemenea, 37% din totalul respondenţilor vor lăsa alegerea la latitudinea fiecărei echipe/angajat modul de lucru, iar 9% vor aplica activitatea permanentă de la birou, obligatorie pentru toţi angajaţii. Doar 11% din companii permit telemunca din străinătate, în baza unei politici definite.
Studiul HR Barometru a fost derulat de PwC în perioada 27 – 29 iunie 2022, pe baza informaţiilor furnizate de peste o sută de companii participante din IT&C, BPO, Produse industriale, Energie (utilităţi /produse petroliere), Farmaceutic /Medical, Servicii financiare şi FMCG/Retail. Peste un sfert (27%) dintre companiile respondente au între 1.001 şi 3.000 angajaţi, o pondere similară între 101 – 500 angajaţi, 19% sub 100 angajaţi, 16% între 501 – 1.000 angajaţi, şi 12% peste 3.000 angajaţi.
PwC este o reţea de firme prezentă în 156 de ţări, cu mai mult de 295.000 de profesionişti ce oferă servicii în domeniul auditului, consultanţei fiscale şi consultanţei pentru afaceri.
