Există o grămadă de cărți despre legătura dintre vise și realitate. Nu mă refer la ceea ce visăm noaptea, cu ochii închiși, ci la primul stadiu al oricărei povești de viață realizate, adică visatul ei cu ochii deschiși. Nu știu dacă v-ați gândit vreodată care e diferența dintre vise și îndeplinirea lor. Despre lumea în care visăm și lumea în care lucrurile se întâmplă, despre lumea în care se construiesc visele și lumea în care se pun în practică planurile, scrie sfatulparintilor.ro.
Așa cum probabil știți deja despre mine, nu cred în teoria conspirației existențiale sau universale. Ca atare, nu cred că visele se întâmplă ci cred că le facem să se întâmple. Dacă acceptăm această premisă, atunci mi se pare interesant să explorăm care sunt principiile care guvernează cele două lumi – lumea în care visăm și lumea în care punem visele în practică (adică le îndeplinim).
Pentru că oricare lucru concret și real a început prin a fi, cândva, în mintea cuiva, o să încep cu lumea viselor și cu principiile ei.
Lumea viselor este guvernată de dorință, de speranță și de potențialul nostru de dezvoltare. De vreme ce visăm la lucrurile pe care nu le avem, visul idealizează. Se concentrează mai degrabă pe beneficii, pe care nu le arată cu degetul ci, le împachetează în emoții pozitive. Dacă visezi la dragostea adevărată, o să faci o poveste guvernată de toate sentimentele și trăirile pozitive asociate cu iubirea. În vis, managementul de zi cu zi al unei relații de lungă durată nu o să pară un element de luat în calcul.
Lumea în care aducem visele la realitate este guvernată de principii diferite. Primul este realitatea concretă. Spre deosebire de visător, “îndeplinitorul de vise” are de-a face cu o lume concretă în care conceptul nu se regăsește. Are deci nevoie să identifice cum anume să recunoască conceptele în lumea lui. Să mă explic… Fericirea este un concept prezent în mai toate instrucțiunile visătorului. El îi spune îndeplinitorului de vise: “vreau să fiu fericit”. Doar că fericirea nu umblă ca atare prin lumea îndeplinitorului de vise. Ci se regăsește sub forme diverse: bani, relații de cuplu, cariere, case sau mașini. Îndeplinitorul de vise nu are ca reper decât poate emoția asociată cu găsirea obiectului dorinței dar doar atât nu ajunge pentru orientarea lui eficientă. Are nevoie, deci, ca visătorul să fie cât mai specific și să îi traducă conceptele în lucruri tangibile, reale. Al doilea principiu este cel al investiției de răbdare. Pentru că în lumea îndeplinitorului de vise e nevoie de timp și de efort pentru a aduce visele la realitate. Mai e nevoie și de un alt element important: credința că va reuși.
Al treilea principiu este cel al planificării și al orientării. Ce nevoie ar avea visătorul să se întrebe unde a ajuns cu visul, de vreme ce e suficient să se gândească pentru ca visul să aibă o finalitate, ce-i drept imaginară. Indeplinitorul de vise are nevoie de repere concrete care să îi confirme progresul și să îi valideze efortul. În lipsa acestora se descurajează. Îndeplinitorul de vise se bazează pe lucruri reale, concrete, definite cu exactitate. Are nevoie de planificare și de repere.
Un tandem eficient între visător și îndeplinitorul de vise înseamnă capacitatea de a face ca visele să devină realitate. Studiile arată că oamenii care ajung cel mai aproape de visele lor au în comun următoarele: își lasă imaginația liberă atunci când visează la viitorul lor, uită de imaginație odată ce au terminat de visat și se transformă în planificatori exigenți, sunt convinși că vor reuși și sunt gata să plătească prețul pentru reușita lor.
(Sursa: sfatulparintilor.ro)
