Zilnic, la camerele de gardă din spitalele bucureştente şi cele din teritoriu ajung sute de oameni cu simptome asemănătoare gripei. Chiar şi numărul mare de cazuri confirmate îi îngrijorează pe medici dar şi pe oficiali. Asta din cauza faptului că numărul total de infecţii respiratorii acute, adică gripă clinică şi pneumonii este de 65.000, cu 10.000 mai mult faţă de cel înregistrat în sezonul precedent.
„Activitatea gripală a evoluat cu intensitate medie, în focare locale, respectiv municipiul Bucureşti, şi cu cazuri sporadice în unele judeţe”, se arată în cea mai recentă raportare făcută de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).
Concret, până pe data de 3 ianuarie 2016 au fost confirmate 156 de cazuri de gripă clinică: 108 cazuri de gripă tip A, subtip H3N2, 44 de cazuri tip A, nesubtipate şi 4 cazuri tip B.
Focare de gripă în Bucureşti, Constanţa şi Iaşi
În ceea ce priveşte focarele de gripă, cele mai multe cazuri confirmate de laborator se regăsesc în Bucureşti, urmat de judeţele Constanţa, Iaşi şi Olt. De asemenea, cazuri de gripă au fost diagnosticate şi în Bihor, Dâmboviţa, Prahova, Suceava, Alba, Argeş, Bacău, Galaţi, Neamţ, Sibiu şi Vrancea.
Însă, în ciuda recomandărilor făcute de medici, precum şi a asigurărilor date de Ministerul Sănătăţii că dacă va exista cerere va suplimenta numărul de doze de vaccin antigripal, doar 462.322 de persoane aflate în grupele de risc s-au vaccinat până pe 1 ianuarie.
„Întrebarea mea este de unde să suplimenteze dozele? Trebuie să avem o proiecţie în care să ştim cât să se cumpere. Institutul Cantacuzino nu ne ajută pentru că nu are GMP şi nu produce vaccin, deşi reţeta e unică la nivel mondial. Până în februarie, vaccinul este eficient, mai ales în focar. Ce trebuie să înţeleagă lumea este că trebuie să se vaccineze antigripal”, a explicat, pentru „Adevărul”, profesorul Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului Matei Balş din Capitală, unitate sanitară care s-a confruntat cu o supraaglomeraţie de cazuri în ultimpa perioadă.
Diferenţa dintre răceală şi gripă
Aglomeraţia de la camerele de gardă apare şi pentru că românii nu ştiu să facă diferenţa între o răceală puternică şi gripa. Deşi la prima vedere ele au manifestări comune, bolile au particularităţi care le diferenţiază. În primul rând, o răceală chiar şi puternică, afectează o durată mai scurtă organismul, într-un mod mai puţin agresiv.
Concret, răceala debutează cu stări de oboseală, strănut, dureri de cap şi de gât, urmate de creşterea consistentei mucozităţilor nazale şi modificări de culoare a pielii, care capătă un aspect palid. În schimb, în cazul gripei, debutul este brusc şi violent, cu febră de 39 – 40 de grade Celsius, deseori fiind însoţită de stări de oboseală, tuse uscată, frisoane, dureri puternice de cap, dureri oculare şi roşu în gât.
În cazul gripei, febra poate dura de la trei până la cinci zile, în timp ce tusea este şi ea prezentă. Durerile musculare sunt mult mai acute decât în cazul răcelii, iar frisoanele sunt însoţite de dureri abdominale şi ale oaselor, precum şi de o senzaţie de usturime a ochilor. Stările de greaţă şi vomă sunt, de asemenea, asociate gripei, iar în cazuri grave acestea pot evolua şi în alte probleme gastro-intestinale.
Potrivit medicilor, răceala este cel mai adesea determinată de rinovirusuri, care afectează nasul, gâtul sau căile respiratorii superioare. Acestea sunt mai puţin puternice decât virusul gripal, care poate proveni în urma unor epidemii. Importantă este şi perioada în care apar simptomele. De pidlă, dacă răcelile pot apărea pe tot parcursul anului, gripa apare îndeosebi în sezonul rece, respectiv în lunile noiembrie – februarie.
