Interlopul Ioan Clămparu a dat în judecată Penitenciarul Iaşi, nemulţumit de condiţiile de detenţie. El vrea mai mai mult spaţiu şi mai multă apă caldă. În plângerea adresată instanţei, Clămparu a scris că lipsa acestor facilităţi duce la conflicte între deţinuţi.
Ioan Clămparu (47 de ani), considerat a fi unul dintre cei mai periculoşi lideri interlopi români, este nemulţumit de condiţiile de detenţie din puşcărie. Botoşăneanul, poreclit şi „Papa”, „Cap de Porc”, „Omu’” sau „Ion de la Madrid”, s-a plâns judecătorilor că nu are loc în celulă şi a cerut obligarea Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi să-i asigure un spaţiu de patru metri pătraţi. Clămparu execută o pedeapsă de 18 ani şi 9 luni de închisoare.
10 mp din 16 mp, ocupaţi de mobilă
Recent, liderul lumii interlope a dat în judecată Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi, unde este încarcerat, sub pretextul că are prea mulţi colegi de celulă. Ioan Clămparu s-a plâns Judecătoriei Iaşi că este cazat într-o cameră de detenţie de aproximativ 16 metri pătraţi cu alţi cinci deţinuţi, iar uneori cu şapte. Acesta a menţionat în cererea de chemare în judecată că paturile suprapuse şi cele două mese ocupă aproximativ 10 metri din celulă, astfel încât pentru deţinuţi rămân doar şase metri pătraţi.
Certuri între deţinuţi
„În camera unde suntem cazaţi şase deţinuţi şi uneori opt deţinuţi ar trebui cazaţi maxim trei deţinuţi. Lipsa de spaţiu de persoană prevăzut de lege provoacă permanent discuţii şi tensiuni între deţinuţi, începând de la servitul mesei şi continuând cu tot cu programul zilnic, inclusiv folosirea toaletei, depozitarea bunurilor, a veselei şi a alimentelor, spaţiul fiind extrem de insuficient”, arată Ioan Clămparu, în plângerea adresată Judecătoriei Iaşi.
Clămparu a fost prins după mulţi ani în care fusese dat în urmărire generală
Prin urmare, condamnatul a cerut magistraţilor să oblige Penitenciarul Iaşi să-l cazeze într-o cameră de detenţie unde să i se asigure, după cum prevede legea, un spaţiu de minimum patru metri pătraţi doar pentru el. „Au fost pronunţate hotărâri ale unor instanţe de judecată, cât şi încheieri ale unor judecători de supraveghere prin care au dispus obligarea respectivelor penitenciare să asigure persoanei care a introdus plângerea minim patru metri pătraţi de persoană în camera de deţinere, aşa cum prevede şi art 3 din CEDO. (…) Consider că legea ar trebui respectată, neavând relevanţă orice motivare sau argumentare pentru a fi încălcată”, mai precizează Clămparu în plângere.
Grad de ocupare 200%
Deţinutul s-a adresat iniţial, în legătură cu supraaglomerarea, judecătorului de supraveghere din Penitenciar, afirmând şi că în celula sa nu sunt mese şi scaune suficiente pentru a servi masa, deţinuţii fiind nevoiţi să-şi depoziteze bunurile sub paturi, iar programul de distribuire a apei calde este doar de o oră şi astfel nu au timp suficient pentru a se spăla. Judecătorul de supraveghere i-a respins plângerea liderului interlop ca nefondată, iar acesta s-a adresat Judecătoriei Iaşi. Primul termen al procesului va fi pe 29 martie.
În documentele depuse la instanţă, Penitenciarul Iaşi a recunoscut că în camera de detenţie din Secţia de Maximă Siguranţă în care este cazat Clămparu gradul de ocupare este de 200% , dar a precizat că, având în vedere numărul mare de condamnaţi la închisoare cu executare, este imposibilă descongestionarea unităţii. Conducerea Penitenciarului a mai susţiut că face eforturi periodice pentru transferul unor deţinuţi în alte locuri de detenţie, doar de la începutul acestui an propunându-se mutarea a 674 de persoane pentru că a fost depăşită capacitatea maximă de cazare.
Supraaglomerarea din puşcării pare o problemă care nu va fi rezolvată curând
1.000 de lei daune morale într-un caz similar
Florin Pătlăgică, condamnat la 11 ani de închisoare pentru iniţierea şi constituirea unui grup infracţional organizat şi instigare la înşelăciune, a obţinut în instanţă 1.000 de lei daune morale după ce s-a plâns şi el de condiţiile de detenţie. Decizia Judecătoriei Iaşi, pronunţată la sfârşitul anului trecut, nu este însă definitivă.
Alte persoane care au fost încarcerate în diferite penitenciare din ţară au fost despăgubite de CEDO după ce au reclamat condiţiile de detenţie.
Conform Ministerului Justiţiei, până în mai 2015, Statul Român a fost condamnat la CEDO în 139 de cazuri vizând condiţiile din penitenciare şi a fost obligat la plata unor despăgubiri de 1,1 milioane de euro şi 10.000 de franci elveţieni.
Printre cei care au primit astfel de daune se numără şi Petru Mazâlu, din Valea Lupului, care a fost condamnat pentru fraude. În iunie 2012, bărbatul a fost despăgubit de CEDO cu 7.500 de euro după ce în perioada detenţiei din 2001- 2004 a fost cazat în condiţii improprii. Un an mai târziu, CEDO a decis ca Statul să-i achite 1.000 de euro lui Daniel Olariu, un alt fost deţinut care executase o pedeapsă de opt ani de închisoare pentru înşelăciune în penitenciarul Iaşi. Acesta reclamase supraaglomerarea din cele şapte camere de detenţie în care a fost încarcerat.
Citeşte şi EXCLUSIV. Chirica DEMASCAT: în vacanță la mare cu furnizorul de casă al Primăriei
Condamnat în Spania şi România
Ioan Clămparu a fost condamnat la 20 de ani de închisoare în Spania şi la 11 ani şi 8 luni în România pentru proxenetism. Botoşăneanul a fost acuzat de anchetatori că a dezvoltat una dintre cele mai mari reţele europene de crimă organizată care se ocupa cu prostituţia în mai multe ţări occidentale. De pe urma tinerelor care se prostituau în special în Madrid, reţeaua condusă de Clămparu ar fi strâns milioane de dolari. Pe 11 martie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să-i reducă din pedeapsa interlopului perioadele petrecute în arest preventiv sau în închisorile din Spania, acesta rămânând să execute 18 ani şi 9 luni de detenţie.
