Nu demult, la filiala instituției cu trei litere, adică D, și N, și A s-a schimbat calimera, la modul că s-o schimbatără șeful, dar mai dișcret, așa, ca să nu se bășice multă lume ori să s-apuce de scis anonime semnate pe la capitală.
Așa se face că distinsa doamnă Alina Moraru a fost desemnată de sus în jos pentru poziția de staroste a procurorilor ce luptă cu hidra corupției, lăsându-i pe o seamă cu ochi-n ceață și oblonul de la dinți uitat deschis, pentru că s-așteptau la altceva. Ce nu știam, dar am aflat, pentru postul acesta erau în cărți actualul șăf Munteanu și nașă-sa de cununie, recte doamna Nica.
În cărți e un fel de a spune, pentru că odată adusă în instituție pe mâna finului, unde nu mi s-o apucatără nășica de săpat la edificiu pe numitul fin, de se crăcănau de râs cei de la centrală, de cum poate s-ajungă rudeniile să se fagociteze între ele.
Azi așa, mâine așa, oamenii cu ora exactă de la București au zis „stop joc“ și ambii amândoi n-au mai prins lozul cel mare, că deh, așa-i când doi se bat, al treilea … este numit! Acuma s-o vedea ce-o fi. Ori finu îi întoarce daru de nuntă sub forma unor șuturi dișcrete ori nașa îl mai pupă odată pe creștet pe finache, ca să uite și s-o invite la masă duminica. Videm.
