Cu epoca găleţii electorale pe sfârşite, Guvernul îşi adaptează oferta investind în 2014, an cu trei scrutinuri deja anunţate – europarlamentare, referendum pentru revizuirea Constituţiei şi prezidenţiale – în „cultură şi tehnologie”. Biblioteci dotate cu calculatoare conectate la internet, botezate biblionet, spaţii de recreere pentru pensionari şi cămine culturale renovate se vor construi sau se vor extinde împânzind comunele şi micile oraşe. Banii vin, în cea mai mare parte, prin Ministerul Dezvoltării, printr-un program deja existent, dar adus, în 2014, la apogeul finanţării guvernamentale.
Astfel, pentru modernizarea ori pentru dotarea aşezămintelor culturale din comune şi din micile oraşe, în bugetul pentru 2014 au fost prevăzute 92 de milioane de lei – nu mai puţin de 20 de milioane şi jumătate de euro – de şase ori mai mult decât în anul precedent şi cu aproape 25 de milioane de lei mai mult decât s-a cheltuit în România în acest scop din 2009 până azi. Toate cele 426 de investiţii selectate de Ministerul Dezvoltării din 560 de cereri ar urma să se finalizeze sau să se apropie de sfârşit până în decembrie.
„Sincer, cam politică-i asta, dar eu am nevoie. Că e făcută politic, e treaba lor. Ne prinde bine. Orice mână întinsă e aur, mai ales pentru o comună ca a mea”, spune liberalul Constantin Liţoiu, primar la Zătreni, în Vâlcea. De pe locul al doilea în lista proiectelor care vor primi bani pentru aşezăminte culturale, primarul face deja planuri pentru suta de mii de euro pe care o aşteaptă de la Guvern. Va renova clădirea fostei şcoli, face o bibliotecă, extinde „biblionetul” – concept nou, dar asimilat rapid când comunitatea sexagenară o cere – de la 6 la 12 calculatoare şi face loc şi unui „club de bătrâni, pentru pensionari”: „Se vor delecta şi ei în timpul liber cu un remmy, o tablă, un şah, mai deapănă amintiri că nu se ştie cât e viaţa de lungă”.
La Oituz, în districtul politic al lui Viorel Hrebenciuc, primarul Ioan Osoloş (PSD) e încă neîncrezător, deşi i s-a aprobat proiectul de 1 milion de euro. „Eu am în plan o casă pentru tineret, cu bibiotecă şi mese de tenis. Discoteca o avem acum la cooperativă, un spaţiu modern, e o discotecă faină. O să o mut la Centrul pentru tineret când se face, la etajul unu. Dacă se face”, se îndoieşte încă primarul, dar îţi pune speranţa în Dragoş Benea, şeful CJ şi al PSD la judeţ.
Anul 2014, de trei ori electoral. 79% din primăriile finanţate sprijină USL
Planurile primarilor au luat avânt după ce anul trecut niciunul dintre cei contactaţi de Gândul nu primiseră niciun leu pentru proiectele de investiţii locale, însă acum, după adoptarea bugetului pe 2014, s-au trezit, fericiţi, pe locuri fruntaşe la cereri admise.
Pentru “Programul prioritar naţional pentru reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale şi dotarea aşezămintelor culturale din mediul mic urban”, Guvernul a pus anul acesta un asterisc la restricţiile bugetare, găsind mai mulţi bani ca niciodată de împărţit în primării. Aşa se face că dacă între 2009 şi 2012 statul a finalizat lucrări la 32 aşezăminte culturale cheltuind 53.361.000 de lei, iar în 2013 a trimis încă 14 milioane de lei în comune pentru a închide alte 22 de şantiere, cu totul altfel arată intenţiile în anul de trei ori electoral 2014. „Pentru anul 2014 se estimează un necesar de fonduri în suma de 92.000.000 de lei, fonduri care asigură finalizarea lucrărilor la 10 obiective de investiţii din programul anului 2013, preconizate a fi în execuţie în anul 2014 şi finanţarea parţială pentru 52 de obiective de investiţii noi”, se arată în Legea bugetului.
Înainte însă ca banii să fie o certitudine, Ministerul Dezvoltării a făcut, pe finalul anului 2013, o triere a planurilor primarilor. Unii au aflat de selecţie prin Consiliile Judeţene, alţii prin partid, alţii de la colegi, iar alţii n-au aflat deloc. Ministerul Dezvoltării s-a acoperit însă: a postat un anunţ pe site că până pe 22 octombrie aşteaptă solicitări. A primit 560. Cerute din scurt, cele mai multe au venit în ultima zi.
„Cred că 80% din primari au ştiut. Unii probabil n-au avut nevoie, alţii au văzut prea târziu şi n-au avut timp să mai facă documentele. Eu lupt de câţiva ani, le aveam pregătite dinainte”, îşi deconspiră liberalul Liţoiu secretul succesului. Primăria sa se altă pe locul al doilea între cele 379 primării de comune acceptate la finanţare.
O comisie internă a ministerului a dat punctaje şi a decis: 488 de cereri au fost declarate eligibile şi 72 scoase din start din joc. Din cele 488, a selectat 426 şi a respins 62.
O analiză făcută de Gândul în privinţa apartenenţei politice a primarilor din localităţile ale căror proiecte au fost declarate eligibile arată că aceştia sunt în proporţie de aproape 80% susţinătorii deschişi ai USL. Astfel, pe lista aşezămintelor culturale din comune, numărul acestora este de 300, adică 79%, restul venind din PDL – 43, UDMR -8, PP-DD – 4, Independenţi – 1, Partida Romilor – 1. În oraşele mici, proporţia celor aleşi sau trecuţi cu tot cu UNPR sub sigla USL scade la 76,5%, numărul lor fiind de 36 din 47. Nouă dintre primării aparţin oficial PDL, una are primar UDMR şi una este condusă de un independent.
În topul judeţelor cu cele mai multe aşezăminte culturale care vor fi dotate sau renovate în an electoral conduce Suceava – 31, pe primele locuri aflându-se însă şi Alba – 26, Botoşani -22, Mehedinţi, Caraş-Severin – câte 20, Tulcea – 19, Teleorman şi Călăraşi – 18 şi Timiş -17.
Comune cu biblionet. „Nunţi, botezuri le fac în altă parte”
Căminul cultural, altădată locul şedinţelor de partid, al balurilor şi al brigăzilor artistice, s-a adaptat vremurilor. Azi e bar, club, bodegă, discotecă şi, din când în când, spaţiu de desfăşurare al spectacolelor folclorice de campanie sau al Zilelor Comunei.
Pe hârtie, primarii au însă planuri mari. La Zătreni, în Vâlcea, acolo unde nu au mai rămas decât 3000-3500 de oameni, mai mult bătrâni, primarul Liţoiu vrea să tragă linie între nunţi, botezuri şi „activitatea socială şi culturală a comunei”. „Căminul l-am făcut acum doi ani. Acum am o bibliotecă şi un muzeu comunal în proiect. E o clădire de 100 şi ceva de ani, cu o arhitectură foarte frumoasă, reabilitez toată clădirea. Am acolo o bibliotecă, un biblionet – o sală cu 7-8 calculatoare în care locuitorii comunei şi elevii vin să obţină informaţii -, un club de bătrâni, pentru pensionari – se vor delecta în timpul liber cu un remmy, o tablă, un şah, mai deapănă amintiri că nu se ştie cât e viaţa de lungă. Mai sunt două săli de muzeu cu tot felul de obiecte, e un muzeu etnografic. Nunţi, botezuri le fac în altă parte. Am făcut un cămin şi acolo închiriez”, spune primarul.
Dacă biblioteci şi muzee etnografice s-au mai văzut, de vreo doi ani, de când cu fibra optică prin sate, oferta primarilor a început să se diversifice. „Biblionetul este funcţional de doi ani, dar îi facem extindere şi modernizare. Acum are 6 calculatoare, va avea 10-12. În câteva luni e gata”, face Liţoiu o socoteală. Ce fac sătenii la biblionet? „Vine omul caută o reţetă de prăjitură, un spital specific să se mai trateze de o boală”.
Primarul Liţoiu (PNL): „În campanie, dacă ai puţină diplomaţie, faci pentru fiecare că nu se ştie cine iese”
Cosmetizarea aşezământului cultural, aşa cum şi-o doreşte primarul, depăşeşte 200.000 de euro. Jumătate vin de la Guvern. „Afacerea, din ce rezultă din studiul de feza
bilitate, face 870.000 de lei (217.000 de euro). Jumătate îi pun eu, jumătate de la Guvern. Aşa am făcut cererea, altfel nu îmi dădeau deloc, luam 0 puncte. Punctajul a venit din contribuţia proprie, mai e şi numărul de locuitori, dacă eşti asociat cu cineva, activităţile culturale pe care îţi propui să le faci”, descrie Liţoiu mecanismul de decizie al ministerului lui Dragnea.
Una peste alta, în an electoral, primarul însă nu se fereşte de evidenţă. „Sincer, cam politică-i asta, dar eu am nevoie. Că e făcută politic, e treaba lor. Ne prinde bine. Orice mână întinsă e aur, mai ales pentru o comună ca a mea. Anul trecut n-am avut de la Guvern niciun fel de finanţare. Doar cotele defalcate din TVA din care am mai început o extindere de apă, un drum. Sper că anul ăsta, politic fiind, poate mai prind ceva”, spune primarul.
Idei există: „Am început o lucrare cochetă, frumoasă, cu nocturnă. 95% e gata, e trimisă situaţia, ar mai fi să îmi dea 100.000 de lei să o finalizez”.
Indiferent de putere, Liţoiu are însă soluţii: „În campanie, dacă ai puţină diplomaţie, faci pentru fiecare că nu se ştie cine iese. Eu-s PNL-ist, dar pot să spun că m-am descurcat şi pe timpul celălalt”.
Oituz, casa pentru tineret de 1 milion de euro
Veşti bune de la ministerul lui Liviu Dragnea au ajuns şi la Oituz. Primarul PSD, hârşit în administraţie, nu mai crede până nu vede. Pentru Ion Osoloş, nu trebuie să dea doar Dragnea, ci şi Dumnezeu să vină banii. „Eu am în proiect o casă pentru tineret. Dacă dă Dumnezeu şi primesc bani, căminul rămâne numai pentru nunţi, spectacole”, face planuri primarul.
O Casă pentru Tineret pare locul cel mai nimerit pentru discoteca din Oituz, enclavizată acum la Cooperativă: „Discoteca o avem acum la Cooperativă, un spaţiu modern, e o discotecă faină. O să o mut la Centrul pentru Tineret când se face, la etajul unu. Când o să fac, fac un spaţiu şi pentru bibliotecă. Şi o sală de sport cu mese de tenis de masă, să le dau băieţilor. Dacă se face”, e Ion Osoloş încă rezervat.
Primarul din Oituz, Ion Osoloş, pe terenul echipei „Voiţa” Oituz. „Avem un stadion făcut de vreo doi ani cu 40% finanţare de la consiliul local şi 60% de la bugetul de stat. Să dea şi la alţii, că noi am luat-o mai înainte”
În zona de putere a lui Viorel Hrebenciuc, proiectul a câştigat totuşi un loc în frunte chiar dacă cere mulţi bani şi nu se oferă cofinanţare. „Bani ar fi cam 5 milioane de lei, 1 milion şi ceva de euro. Dacă o să ne oblige, o să cofinanţăm. Deocamdată, nu s-a pus problema cofinanţării”, socoteşte primarul.
Osoloş (PSD): „Avem bibliotecă cu 4 calculatoare, da’ e-nghesuială mare”
E adevărat că şi contextul ajută. „Anul trecut nu ne-a dat nimeni nimic. Da’ anul ăsta-s alegerile”.
Mai ales că, spune Osoloş, în judeţ, investiţia în cultură nu mai suportă amânare: „Avem bibliotecă cu 4 calculatoare, da’ e-nghesuială mare. Biblioteci sunt cu totul în judeţ numai vreo 4. Iar cămine culturale cu activitate 5-6, nu mai mult”.
Cum se rezolvă? Prin lobby de partid. „Eu am fost la CJ, vreau să vorbesc cu domnul Benea. O să discut şi cu domnul Hrebenciuc. Acum l-am rugat să mă ajute cu o problemă la Ministerul Economiei. Dar când discuţi cu prea mulţi nu e bine”, crede primarul, mulţumit că, până una-alta, a intrat pe traseul autostradei lşui Hrebenciuc: „E adevărat, aşa e? Îmi spune adomnul Hrebenciuc ceva în decembrie. E treaba clară! O să fie un mausoleu puternic aici, dacă-i aşa”.
Revoluţia culturală de la Ulmeni: 3 cămine reabilitate într-un an
Primarul din Ulmeni, un oraş de 7.000 de locuitori din Maramureş, cu tot cu cele 7 sate rămase agăţate, are nu un proiect, ci trei aprobate în primele 20 care au trecut prin comisia Ministerului Dezvoltării.
„Sunt cămine funcţionale, făcute înainte de 1989, dar necesită lucrări de reabilitare, plus mobilierul şi dotarea cu sonorizare. Nu-mi dau seama cât costă acest sistem de sonorizare, dar reabilitarea ne costă cam 100.000 de euro pentru fiecare cămin”, estimează primarul UNPR Lucian Morar.
Întreaga reabilitare ar urma să fie gata până la finalul anului. „Mi-aş dori ca anul acesta să facem cam tot. Acoperirea este pentru bugetul anului 2014”, arată Morar care nu e la prima încercare de acest fel. A dus primele proiecte la Bucureşti în 2009, însă i-au fost respinse. „De data aceasta faptul că am propus o cofinanţare de 25% ne-a ajutat. Vă spun sincer, când am văzut lista şi că suntem pe primele locuri mi-a părut rău că am propus 25% cofinanţare, că probabil primeam şi numai cu 15%. Contextul politic? Poate fi şi acesta un element care a contribuit, nu-mi dau seama”, spune Morar.
N-ar spune nu nici unui teren de sport, dacă tot e guvernul în anul dării de mână. „Eu am intrat în Programul „Năstase” şi am construit o sală tip A în oraşul Ulmeni. În apropierea sălii, am un teren pe care aş vrea să îl amenajez, în aer liber”, plănuieşte primarul.
De 2, 3 sau 4 ori mai câştigaţi
În situaţia fericită a mai multor investiţii aprobate sunt însă şi alte oraşe mici: Băneasa (Constanţa) – PNL, Milişăuţi (Suceava) – USL, Salcea (Suceava) – PDL, Comăneşti (Bacău) – PNL, Ovidiu (Constanţa) – PSD, Moldova Nouă (Caraş-Severin) – PSD. Târgu-Lăpuş (Maramureş) – PDL.
Astfel de exemple sunt şi în mediul rural: comuna Ciugud (Alba) condusă de USL – 4 cămine, comuna Bucium (Alba) condusă de USL – 4 cămine, comuna Ciuchici (Caraş-Severin) – USL – 4 cămine, comuna Sintea Mare (Arad) condusă de UDMR – 2 cămine, comuna Jiana (Mehedinţi) condusă de USL – 2 cămine, comuna Stremţ (Alba) condusă de PSD – 2 cămine, comuna 23 August (Constanţa) – USL – 2 cămine, comuna Răchiţi (Botoşani) – USL – 2 cămine, comuna Jurilovca (Tulcea) – USL – 2 cămine, comuna Blandiana (Alba) – USL – 2 cămine, comuna Costuleni (Iaşi) – USL – 2 cămine, comuna Păuleşti (Prahova) – PNL – 2 cămine, comuna Liebling (Timiş) – PNL – 3 cămine, comuna Săcelu (Gorj) – USL – 2 cămine, comuna Ponoarele (Mehedinţi) – Mişcarea Pentru noul Mehedinţi (ai cărui primari s-au alăturat PNL după plecarea lui Mihai Stănişoară din PDL) – 2 cămine, comuna Remetea Chioarului (Maramureş) – 3 cămine, comuna Cândeşti (Dâmboviţa) – USL – 2 cămine, comuna Cărpiniş (Timiş) – USL – 2 cămine, comuna Luncoiu de Jos (Hunedoara) -USL – 4 cămine.
(Sursa: gandul.info)
