despre lanțul de inox coclit al unei javre cu pretenții de dulău
În 1995, Paul Goma, cel mai mare militant contra dictaturii lui Ceaușescu, și-a anunțat public, din exilul lui francez, intenția de a candida pentru funcția de președinte al Romîniei. Fiindcă pe atunci internetul era încă, pe la noi, o chestie din viitor, aflasem vestea pariziană de la Liviu Antonesei, iar interviul radiofonic pe care l-am făcut cu Paul Goma, pe tema candidaturii lui, a fost prima ocazie de a vorbi cu acest monument uman, intens ignorat, al istoriei romînești contemporane.
După ce vestea candidaturii lui Goma a fost răspîndită de presa romîneză, s-a întîmplat un lucru foarte interesant : în suplimentul cultural al ziarului ” Adevărul ” ( ex-„Scînteia ” – ” organ al CC al PCR ” ), C.T. Popescu, jupîn al gazetei FSN-iste, a publicat un text de ” demascare ” a dușmanului poporului pe nume Paul Goma. Ca orice dușman al poporului, numitul Goma era tăvălit cum se cuvine de tovarășul CTP, fiind numit, printre altele, ” basarabean pestriț la mațe „. Adică un fel de parșiv afurisit, unu’ al dracu’, tovarăși, din ăia care urăsc pe toată lumea și fac dăcît scandal, cum ar veni.
Dar sosul stilistic era doar rama pentru piesa centrală a tabloului demascator, care ne arăta nouă, poporului suveran, ce lepră de doi lei e acest nimeni cu bulbuci, Goma : tov CTP ne livra o scrisoare prin care așa-zisul dizident, sau ce-o mai fi fost el, își cerea scuze de la Ceaușescu și promitea să nu mai facă prostii. Ca să vezi, frate … Și unii, care credeau că Goma ăsta chiar făcuse mare brînză, și d-aia trimisese Ceaușescu, în Franța, două misiuni ale Securității, ca să-l omoare, o dată cu bombă, a doua oară – cu otravă … Da’ el, frate, dădea la pace cu Ceașcă, pe sub masă, ca un basarabean parșiv ce era …
Desigur, puțini dintre cititorii patrioticei demascări semnate de CTP știau că Paul Goma povestise demult, într-o carte, episodul drogării sale de către securiști, în timpul anchetei, și declarația pe care a fost pus să o semneze, cînd se afla sub influența substanțelor psihotrope. Cum nu știau nici că, înainte de această arestare, Goma trimisese la ” Europa liberă ” și la alte posturi de radio din străinătate o declarație în care spunea clar : dacă va apărea cumva vreun document din care să reiasă că el și-ar renega convingerile anti-comuniste, acesta trebuie considerat în mod automat nevalabil, fiindcă a fost obținut cu forța sau prin alte mijloace incorecte. Ca să vezi, pestrițu’ intestinal basarabean anticipase mișcarea Securității, ba chiar și a neo-Securității …
Apropo de neo-Secu’, cititorii lui CTP s-ar fi putut întreba, eventual, cum ajunsese la jupînul gazetei FSN-iste documentul atribuit lui Goma, mai ales că CNSAS nu se inventase încă. Dar să nu ne pierdem în detalii, principalul era că poporul suveran aflase ce hahaleră era, de fapt, așa-zisul dizident Goma. Huooo !
Între timp, poporul suveran a înțeles că n-are nevoie de d-ăștia, de-alde Goma. Iar anul ăsta basarabeanul pestriț la mațe a și murit, ca să-i scutească pe unii de grija unui afurisit trecut de 80 de ani, care credea el că le explică romînilor de ce rămîn în glod, de vreo 30 de ani, și-o să mai rămînă, cam tot pe-atîta. Așea căci, în lipsa unui elefant de talia lui Goma, tovarășu’ CTP s-a orientat spre ținte mai mici, din categoria deviaționiștilor care ies din coloana ordonată de organili noastri dă stat.
Regizorul Cristi Puiu e cel mai recent exemplu dă dujman a’ poporulu’, pus la stîlpul infamiei dă tovarăju’ procuror popular C T Pendulea. Fiindcă elementul declasat Puiu și-a permis să pună la îndoială ” Crezul ” și ” Tatăl nostru ” de pandemie romîneză. Pe o scenă publică. Adică vine el, marele artist, și ne dă nouă lecții, că, adică, ne punem masca și pe creier, nu numai pe față. Auzi la dînsul, putinistu’ naibii și zădărnicitoru’ dă combatere a bolilor care ie iel …
Nu sînt mare fan al regizorului Cristi Puiu și nu sînt deloc fan al unora dintre părerile lui despre lume și viață. Dar cred că atitudinea lui de pe scena festivalului clujean e una necesară pentru igiena mentală a oricărei societăți. Mai ales a unei societăți încă bolnave, cu sechele comunistoide grave. ” Băi, nu fiți oi ! ” , asta a spus, în esență, Cristi Puiu. Fiindcă oile sociale se tem de lupii covidici sau ruso-chinezi, dar sînt mîncate, timp de decenii întregi, de ciobanii statului. Despre asta e vorba, mioriților disciplinați și jelos-behăitori.
Neo-tovarășul hăitaș CT Popescu e, dincolo de ambalajul lui cu franjuri de Arghezi și Bunuel, doar o piesă din angrenajul abatorului, un lătrău care mînă oile bipede spre strungă. Și care rînjește bălos spre cei care, precum Goma sau Puiu, ies din coloana turmei și ne spun că pasul de defilare duce, adesea, în rîpă. Sau spre depozitele cu creiere decorative.
Gata, termin, că m-a chemat Putin, să-i spun dacă își face bine treaba Cristi Puiu. Cu tov. CTP nu e nici un dubiu, merge țais, dă același randament , ca în vremurile bune, cînd tov. Brucan condamna în ” Scînteia ” bandiți ca alde Iuliu Maniu.
Mais ou sont les neiges d’OTAN …? Sau les beiges, că la măștile cerebrale se asortează culoarea. Deși, dacă ne uităm la materiile necomestibile consumate de tov CTP, s-ar potrivi o nuanță de maroniu. Cu bomboană democratică în vîrf.
Lucian Postu
Lucian Postu este publicist şi consultant politic, PR & media. A fost corespondent BBC şi Radio Europa Liberă , consultant BBC pentru Republica Moldova şi editorialist al mai multor publicaţii . Foloseşte ortografia recomandată de Institutul de Filologie ” Al. Philippide ” din Iaşi, cu excepția cuvîntului ” romîn ” și a derivatelor sale.
