Brânză a patentat la Iași asfaltul „Șvaitzer”. Zeci de miliarde păpate pe drumuri pline de gropi

  • Unul dintre cele mai importante drumuri județene, arteră care leagă mai multe comune din centrul județului, este plin de gropi deși a fost „reparat” anul trecut cu vreo 26 miliarde lei vechi
  • Pe anumite porțiuni, drumul care pleacă din Pașcani și travarsează comunele Hărmăneșți, Todirești, Cucuteni și Cotnari este impracticabil
  • „Ce domne’, ăsta-i drum reparat? Puneau niște balast în groapă și după două zile iar apăreau gropile”, a spus un localnic din Hărmănești
  • Cornel Brânză, patronul firmei Ted Construct, societatea care a avut drumul în întreținere, nu a vrut să ofere explicații

În ciuda avalanșei de anchete de corupție care privesc modul în care au fost jefuite bugetele instituțiilor statului încă se mai întâlnesc situații de-a dreptul revoltătoare în care fondurile publice, care trebuie cheltuite pentru a aduce un plus de bunăstare și confort populației, sunt cheltuite în bătaie de joc. În acest context, vorbim astăzi de modul în care au fost efectuate lucrările de întreținere a drumului județean 281 C pe distanța Blăgești (Pașcani) – Coasta Măgurii (comuna Cotnari), o importantă arteră rutieră care leagă mai multe comune din centrul județului Iași și anume Hărmănești – Todireși – Cucuteni -Cotnari. Pentru locuitorii acestei comune, această arteră județeană este singurul drum care-i leagă de civilizație de orașele Pașcani și Hârlău. Deși pentru lucrările de reparații ale acestui drum Direcția Județeană de Administrare a Drumurilor și Podurilor a cheltuit 2.600.000 lei (26 milliarde lei vechi), în prezent, pe distanțe foarte mari această arteră rutieră este impracticabilă.

Problemele încep la Blăgești

Această arteră rutieră este importantă pentru infrastructura județului și pentru că este unul dintre cele mai scurte drumuri care leagă municipiul Pașcani de orașul Hârlău. Cei care pleacă din Pașcani și merg spre Hârlău trebuie să ajungă pe șoseaua de centură a orașului de pe Siret pentru a intra ulterior pe drumul județean 281 C, cel despre care vorbim în ediția de astăzi. Așa cum arată și fotografiile realizate în urmă cu două zile de jurnaliștii 7 Est, odată ce ai intrat la volanul mașinii pe acest drum ești întâmpinat de primele gropi și o ți așa cu viteza întâi, maxim a doua, și iei volan stânga, volan dreapta pentru ați proteja amortizoarele, bucșele și alte piese din angrenajul roților autovehiculului. Treci de Blăgești și te bucuri că scapi, dar odată ce ai intrat în Hărmănești îți dai seama că situația este mult mai gravă. Aici, chiar în dreptul casei primarului comunei Ioan Secrieru, asfaltul este presărat cu niște gropi mult mai mari care devin niște capcane extrem de periculoase pentru că pe timp de ploaie se umplu cu apă.

„Tot timpul vin oamenii la primărie și se plâng de starea drumului județean. A venit în urmă cu două săptămâni prin zonă și domnul președinte al Consiliului Județean Iași, Maricel Popa, care și-a pus mâinile în cap când a văzut cum arată drumul. Ultima dată a fost plombat drumul prin toamna anului trecut. Știu că erau de la firma Ted Construct, deoarece m-au rugat să le pun la dispoziție un teren să-și depoziteze materialele. Când lucrau cei de la firmă la plombări eu îi rugam să se mai întoarcă în spate la unele gropi și să repare din nou pentru că nu-mi plăcea cum arată reparația. Plombelele au ținut până în iarnă”, a spus Ioan Secrieru, primarul comunei Hărmănești.

„Au făcut totul în bătaie de joc”

Imaginea drumului care pare să fi trecut printr-un bombardament aerian te urmează, dincolo de parbrizul mașinii până în comuna Cotnari.

„Ce domne’, ăsta-i drum reparat? Puneau niște balast în groapă și după două zile iar apăreau gropile. Muncitorii de la firma care făcea lucrările vindeau din materiale. Cred că găsești mai mult balast și asfalt prin curțile oamenilor decât pe drum. Puneau niște balast în gropi și după două zile iar apăreau gropile”, a spus Relu Florescu, un localnic din Hărmănești.

Când pământul se amestecă cu asfaltul

Adevăratul coșmar începe însă la intrarea în localitatea Stroiești din comuna Todirești. Aici, chiar la intrarea în satul Stroiești, pe unele porțuni se merge practic pe pământ. Aceste gropi nu se mai umplu cu apă deoarece sunt atât de mari încât precipitațiile reușesc să se infiltreze. Pe această porțiune, dacă vrei să-ți protejezi mașina, nu trebuie să schimbi într-o treaptă superioară de viteză după ce ai plecat de pe loc.

„Ce reparații domnule? Am lucrat și eu la viața mea, acum sunt pensionar. Înainte nu se lucra ca acum. Acum plătim taxele degeaba. Ăsta-i drum reparat? Au venit niște muncitori de la o firmă și au făcut gropi mai mari decât înainte. Asta au făcut”, a spus Ioan Foca, un localnic din Stroiești.

Zonele întinse de drum plin de gropi și porțiuni pe care se merge pur și simplu pe pământ se găsesc pe acest traseu până la Coasta Măgurii, în comuna Cotnari.

Brânză tace și nu face

Cornel Brânză, patronul Ted Construct, a refuzat să discute cu jurnaliștii 7 Est pentru a oferi unele lămuriri legate de calitatea lucrărilor de reparații efectuate pe DJ 281 C. Potrivit informațiilor furnizate de Consiliul Județean Iași, firma Ted Construct a încheiat în urmă cu doi ani un contract pentru realizarea unor lucrări de stropiri succesive pe DJ 281 C. Potrivit site-urilor de internet specializate pe lucrări de construcție, în cazul drumurilor asfaltate și degradate, procedeul stropirilor succesive presupune curățarea gropilor de praf și noroi cu jet de aer comprimat, amorsarea suprafeței cu un strat de emulsie bituminoasă și la final umplerea cu un amestec de sort concasat, criblură și emulsie bituminoasă. Săptămânalul 7 Est a arătat în edițiile anterioare că firma Ted Construct a încheiat un contract similar, adică pentru realizarea unor lucrări de stropiri succesive, și pe drumul județean Iași – Movileni. Și acest drum este plin de gropi, deși a fost reparat în toamna anului trecut. Și pentru „repararea” acestui drum, Ted Construct a încasat circa 26 miliarde lei vechi.

Pentru a explica puțin titlul trebuie să precizăm că potrivit DEX, șvaițerul este o „varietate de brânză fină asemănătoare cu cașcavalul prezentând goluri în masa ei”.

Constantin MAZILU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here