Decretele de graţiere semnate în cele două mandate de Traian Băsescu pot fi numărate pe degete. Nefiind un caz social, „Baciul” are şanse minime să iasă din închisoare.
Isteria creată în jurul graţierii fostului fotbalist Gheorghe Popescu a atins limite de neimaginat. De la politicieni avizi de voturi şi la avocaţi direct interesaţi în caz, până la jurnalişti în goana după audienţă, cu toţii îi cer preşedintelui Băsescu graţierea lui Popescu.
Analizând decretele ultimilor ani, rezultă că şansele fostului fotbalist de a scăpa de pedeapsa de 3 ani, o lună şi 10 zile primită în dosarul „Transferurilor” sunt minime. Cele mai multe decrete de graţiere semnate de Traian Băsescu reprezintă cazuri sociale. Excepţie a făcut, în noiembrie 2007, cazul luptătorului de greco-romane Ion Draica, medaliat cu aur la Olimpiada de la Los Angeles din 1984. În 2005, instanţa supremă l-a condamnat pe fostul sportiv la 3 ani de închisoare cu executare pentru înşelăciune, după ce şi-a falimentat cu bună ştiinţă o firmă pentru a nu mai returna datoriile. Odată cu Draica a fost eliberat şi Neculai Gheban, un bătrân de 82 de ani din Iaşi, care a fost condamnat la 6 luni închisoare pentru nerespecatarea unei hotărâri judecătoreşti.Draica a fost graţiat pe motiv de boală.
Pe 10 iulie 2006, Băsescu a semnat decretele de graţiere a două bătrâne condamnate pentru tulburare de posesie. Diamanta Botezatu şi Ecaterina Macarie aveau de executat câte o lună de închisoare. Prima avea 86, a doua – 66 de ani.
Pedepse anapoda
În toamna ace luiaşi an, preşedintele a graţiat alte trei persoane: Constantin Alin Sadovec, Cristian Claudiu Popa şi Radu Cristian Mezea. Primul era un minor condamnat la doi ani pentru furt şi care mai avea 7 luni până la eliberare. În închisoare, hoţul preda limba engleză altor şase deţinuţi.
Al doilea, Cristian Claudiu Popa, era un student condamnat pentru trafic de droguri. Primele două instanţe de judecată l-au pedepsit la un an de închisoare cu suspendare. La rejudecare, Instanţa Superioară l-a condamnat la 11 ani de închisoare. La momentul graţierii, Popa executase 3,5 ani din pedeapsă.Un al treilea student graţiat de Băsescu atunci a fost eliberat după 4 ani de detenţie. Radu Cristian Mezea din Arad a fost acuzat tot de trafic de droguri şi primise o pedeapsă de 10 ani închisoare. Pedeapsa iniţială a fost de 3 ani, însă a fost majorată. Din caracterizare rezultă că acesta s-a transferat la Facultatea de Istorie şi Jurnalism, după ce fusese admis în primii 15 la Facultatea de Drept.
În aprilie 2009, Constantin, un bătrân de 78 de ani din Iaşi, a fost eliberat după două luni de detenţie. El trebuia să stea după gratii un an, pentru că refuzase să-i cedeze surorii lui o bucată de pământ. Tot atunci, Ion Truşcă, în vârstă de 80 de ani, a fost eliberat din Penitenciarul Târgu Jiu. El avea de ispăşit o pedeapsă de un an şi patru luni pentru că nu a respectat o hotărâre judecătorească. Atunci a fost eliberată şi Angelica Pârvan, mamă a patru copii. Ea a fost condamnată la doi ani de închisoare pentru că nu a putut plăti pensia alimentară pentru primul copil.
Afaceri grele şi neinspirate
Gică Popescu a înfiinţat firme nu doar cu fraţii Becali, ci şi cu Gigi Neţoiu sau Cristi Borcea. „Baciul” a fost acţionar alături de Neţoiu la „Vincon Vrancea” în 2002. Un an mai târziu, fostul internaţional a înfiinţat, împreună cu dinamovistul Cristi Borcea, firma „Crimbo Gas 2003”. Gheorghe Popescu „s-a combinat” inclusiv cu italianul Pietro Chiodi, cel mandatat în prezent de fraţii Becali să le administreze afacerile. Popescu şi Chiodi au avut două firme, „Pro Mo Prima” şi, ceva mai târziu, „Romita Imobiliare Invest”. Gică Popescu a fost atras mai mereu de afaceri, chiar dacă nu s-a priceput la ele. A pierdut zeci de milioane de euro cu două afaceri falimentare din start: hotelul de la Calafat, localitatea sa natală, şi un „en-gross” la marginea Bucureştiului.
Proceduri de durată
În acest moment, peste 200 de dosare de graţiere aş teaptă să fie analizate de preşedintele Traian Băsescu. Graţierea se acordă la cerere sau din oficiu, numai după ce hotărârea de condamnare este definitivă. Ea poate fi solicitată numai de cel condamnat, de avocatul acestuia sau de membri familiei sale. Pasul următor îl reprezintă trimiterea cererii către Preşedinţie. Administraţia Prezidenţială analizează dosarul şi cere un punct de vedere, consultativ, de la Ministerul Justiţiei. Mai multe „personalităţi” au cerut eliberarea lui Băsescu. Astfel, fostul general Victor Athanasie Stănculescu, condamnat în dosarul „Revoluţiei”, „grenadierul” de la liceul „Jean Monet”, George Becali au făcut astfel de cereri. Cele mai multe dintre ele nu au primit avizul Ministerului Justiţiei şi nici semnătura preşedintelui.
(Sursa: evz.ro)
