despre Natalistan, Curtea Colhozniţională a Respublicii Maldova şi lumina gri de la Asfinţit
Domnica Manole e o tanti din Chişinău, cu figură de brigadieră de la ferma zootehnică a kolhozului şi vorbă cam tot aşa. Mă rog, ” tanti ” e cam prea delicat spus, unii ar zice că seamănă a ” tiote ” sovietică, sau ” kioke ” , cum zic basarabenii. Adică un fel de tanti cu ciubote, pufoaică şi broboadă mentală.
Pînă acum cîţiva ani, această ” kioke ” a fost judecătoare la o importantă instanţă din capitala Republicii Moldova. Una dintre instanţele unde banii şi ” relaţiile ” hotărau, 90% , cine are dreptate. Dar desigur că kiokea Manole era mai curată ca porumbelul Sfîntului Duh. Fiindcă a pronunţat o importantă sentinţă în favoarea opoziţiei de atunci, ceea ce automat a transformat-o într-o sfîntă martiră, chinuită de regimul oligarhic şi alungată din justiţie.
Fosta opoziţie pro-europeană a ajuns între timp la putere, după o înţelegere ruso-americano-germană, şi a propus-o pe Sfînta Muceniţă & Kioke Domnica pentru funcţia de judecătoare la Curtea Constituţională. Iar la audierea ei în Parlament, cînd a fost întrebată dacă vorbeşte în limba română sau în limba moldovenească, Sfînta Kioke Pro-europeană a refuzat să răspundă. Şi a tăcut ferm, cu îndărătnicia unui patruped din ferma zootehnică a kolhozului ” Lenin „. Deşi Curtea Constituţională a emis demult o hotărîre care menţionează, clar, că numele oficial al limbii vorbite de majoritatea băştinaşilor e ” limba română „.
Pavel Lucescu e un jurnalist şi consultant politic care a fost multă vreme consilier al fondatorului Partidului Moldovenilor, Constantin Simirad, ales primar al Iaşului pentru trei mandate. În 2018, Lucescu a fost şi consilier al lui Andrei Năstase, candidatul fostei alianţe a opoziţiei pentru funcţia de primar al Chişinăului. Acum, Năstase e ministru de interne şi vice-premier al guvernului care a susţinut-o pe kiokea Domnica pentru funcţia de judecătoare la Curtea Constituţională. Iar Pavel Lucescu scria, recent, despre ” locuitorii din stînga Prutului ( români, moldoveni, ruşi, ucrainieni, găgăuzi ) „. Deci românii sînt una, moldovenii – altceva.
Nu-i deci nici o mirare că, tot zilele trecute, cu ocazia sărbătorii oficiale a limbii vorbite de judecătoarea constituţională Domnica Manole, autorităţile unui orăşel de lîngă Chişinău au amplasat pe strada principală un baner mare, cu un text care parafrazează în mod bizar o vorbă celebră a lui Nichita Stănescu : ” Limba natală este patria mea „. Pauză de Siberia.
În acest context, e absolut logic faptul că la Chişinău a fost sărbătorită cu fast, pe 24 august, eliberarea Republicii Moldova de sub ocupaţia fascistă. Şi tot logic e că musafirul de onoare a fost Serghei Şoigu, ministrul rus al forţelor armate şi om de bază al lui Putin.
Dacă nu ştiaţi, eliberarea aia a fost în august 1944. Iar printre fasciştii ocupanţi care au fost alungaţi erau şi militarii armatei române. Sau n-aţi auzit de Regatul Fascist al României, versiunea ” august 1944 ” ?
Dacă n-ați auzit, vă poate lămuri Ministerul de Externe al Republicii Moldova, care cerea recent, pe site-ul oficial, cunoașterea ” limbii moldovenești „, drept condiție.de angajare pe o funcție de șef. Șef în ministerul condus de junele idiot Nicu Popescu, ex-amploaiatul bruxellez care a declarat că în Transnistria a fost, în 1992, ” război civil „. Nu agresiune militară a Rusiei.
În rest e bine, consilierul pentru securitate al lui Trump a fost şi el la Chişinău, după ministrul lui Putin, şi a plecat destul de mulţumit, pare-se. Nu ştim un lucru minor : cît de mulţumiţi sînt supravieţuitorii basarabeni ai lagărelor sovietice din Siberia.
Dar pe ei nu i-a întrebat nimeni. Sînt puţini, bătrîni şi bolnavi. Deci pot fi trecuţi, cu tot cu Basarabia, la ” pierderi colaterale „. Împreună cu onoarea noastră şi alte lucruri neînsemnate.
Lucian Postu
Lucian Postu este publicist şi consultant politic, PR & media. A fost corespondent BBC şi Radio Europa Liberă , consultant BBC pentru Republica Moldova şi editorialist al mai multor publicaţii ieşene. Foloseşte ortografia recomandată de Institutul de Filologie ” Al. Philippide ” din Iaşi, cu excepția cuvîntului ” romîn ” și a derivatelor sale.
