Procedurile privind noua listă de compensate şi gratuite ar putea fi finalizate în 2014, astfel încât pacienţii să poată avea acces la noile terapii încă din acest an, a declarat, vineri, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, la Bucharest Forum/Healthcare, organizat de Institutul Aspen.
„Anul 2014 trebuie să fie punct final pentru toate procedurile privind noua listă de compensate şi gratuite. Asta înseamnă să avem un mecanism complet, final, care să asigure accesul la molecule noi pe piaţa românească. Cred că împreună putem ajunge la o formulă foarte bună, îmi doresc ca acest mecanism pentru accedere pe piaţă şi, mai ales, pe piaţa de compensate să fie terminat într-un timp cât mai scurt. Îmi doresc ca anul 2014 să fie un punct final al acestor dezbateri. Indiferent dacă la iarnă sau anul viitor vor fi alţi miniştri ai Sănătăţii, important este ca împreună să lăsăm un mecanism care să fie predictibil, să permită un accees continuu, să fie sustenabil şi să aibă efecte terapeutice scontate pentru pacienţi”, a spus ministrul Sănătăţii.
Bănicioiu a precizat că, pentru realizarea noi liste de compensate şi gratuite şi introducerea moleculelor noi, va lucra împreună cu Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM). „Soluţia cea mai bună este ANM, care se ocupă de la certificare şi cred că poate şi încheia procesul respectiv, având în vedere că are şi expertiza, dar şi posibilitatea de a funcţiona, şi oamenii”, a mai spus ministrul Sănătăţii.
Demnitarul a adăugat că este adeptul unui mecanism nou în România privind actualizarea listei cu medicamente compensate şi gratuite, care să se actualizeze continuu. „Sunt adeptul unui mecanism total nou în România, care să fie continuu, susţinut şi sustenabil, de introducere a terapiilor noi. Când spun un mecanism continuu, mă refer la o evaluare timpurie, în acelaşi interval cu ţări care deja fac acest lucru şi au expertiză în domeniu”, a explicat el.
Potrivit lui Bănicioiu, procesul trebuie să fie predictibil şi agreat de industria farma, pentru că, în felul acesta, se va şti ce nevoi are sistemul şi pe ce se bazează el. În acest context, el a menţionat, ca variantă, compensarea condiţionată a medicamentelor, în funcţie de eficienţa lor.
„Modelele din UE sunt cele mai la îndemână. Industria farmaceutică este destul de familiarizată cu ele, mă refer la cele aşa-numite ‘management entry agreement’, care, de fapt, reprezintă alternativa simplă şi rapidă pentru a da accesul pacienţilor la medicamente noi, dar şi faptul că producătorul sau ca producătorul să fie în parteneriat cu sectorul public, adică cu cel care plăteşte aceste terapii. Este, practic, o asumare de riscuri legate şi de utilizarea în viaţa de zi cu zi, dar şi cele legate de costuri. Cred că putem lansa în dezbatere, nu sunt lucruri noi, sunt lucruri verificate şi care funcţionează în alte părţi. Acorduri de preţ-volum, de exemplu, ar fi una dintre posibilităţile care pot include şi mecanismul de pay-back, evident corelate cu clawback. (…) Se stabileşte, practic, un preţ pentru medicament şi un buget, urmând ca producătorul să furnizeze medicaţia la preţul agreat de care are nevoie fără nicio restricţie, urmând ca în cazul în care bugetul este depăşit, să suporte şi depăşirea de buget. O altă modalitate pe care v-o propun ca şi discuţie: acordurile bazate pe beneficiile terapeutice. Şi acest tip presupune practic compensarea condiţionată. Se iau în calcul rezultatele studiilor observaţionale. Plata în funcţie de rezultate, iarăşi un tip de acord care ar putea funcşiona: se compensează doar costul tratamentului pentru pacienţii care răspuns pozitiv terapiei. Costul tratamentului pentru pacienţi ca nu răspund terapiei este suportat de către producător”, a mai explicat Bănicioiu.
Ministrul a precizat că, la nivel european, există acorduri formale între producători şi organizaţiile ce suportă costurile terapiei (sistemul public ori asiguratorii), acorduri care au ca scop distribuirea între cele două părţi a riscului financiar asociat terapiilor cu noile medicamente. Scopul final al acestor acorduri sau parteneriate este creşterea accesului pacienţilor la noile variante de tratament, chiar şi în condiţiile în care bugetele disponibile sunt limitate.
„Acordurile sau parteneriatele de «distribuire a riscului» pot lua diferite forme, cum ar fi acorduri preţ-volum, «rezultat garantat» (prin care medicamentul este compensat în măsura în care produce efectele terapeutice scontate), programe de management a unor boli, scheme de acces la tratament etc. Ca arie de acoperire, aceste acorduri sunt folosite în majoritatea statelor membre UE”, a afirmat Nicolae Bănicioiu.
Introducerea noii liste de medicamente compensate a fost amânată în mai multe rânduri, ultimul termen nerespectat fiind 1 aprilie 2014.
După anul 2008, în România, pacienţii nu au mai avut acces, în regim compensat, la tratamente noi.
(Sursa: gandul.info)
