AZI ÎNCEP MARILE EXAMENE. Interviu cu Camelia Gavrilă, inspector general ISJ: „Schimbările au loc, şcoala ieşeană are identitate. Politica trebuie să se oprească la porţile şcolilor”

7EST: – Ce concluzii trage Inspectoratul la sfârşitul a încă unui an şcolar, acum, înainte de examenele de intrare în liceu şi Bacalaureat? Se simte un aer al schimbării, odată cu introducerea testărilor la clasa a II-a şi a VI-a?

Camelia Gavrilă: – Anul școlar finalizat consemnează o împletire firească a elementelor de continuitate, care conferă siguranță și stabilitate sistemului, cu necesare înnoiri, adaptări la abordări moderne, europene. Testele naționale pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a reprezintă o primă formă de integrare a cunoștințelor teoretice în contexte practice, de viață reală, o încercare de așezare în relație interdisciplinară a cunoștintelor, fără reproduceri mecanice ale unor aspecte de conținut. Noțiuni de limbă și comunicare, înțelegerea mesajelor din textele citite, interpretarea sensurilor, identificarea unor trăsături și valori reprezentate prin personaje, exprimarea unor opinii, valorificarea ideilor sunt obiective urmărite prin testele din aria limbă și comunicare.

Pentru domeniul matematică și științe, întrebările au vizat elemente de logică matematică, abilități de calcul, raționamente adecvate, legături între elementele lumii reale și procese învățate din perspectiva teoretică. După analiza rapoartelor finale vom putea concluziona asupra nivelului de pregătire și adaptare a elevilor la un asemenea tip de evaluare, dar este cert efectul în planul acomodării elevilor cu teste de tip transcurricular existente deja în practica evaluărilor internaționale, în alte sisteme educaționale eficiente.

 

„Orice elev ar trebui să înțeleagă faptul că școala este o experiență culturală fundamentală care îi sporește șansele de realizare umană și profesională.  Vorbind în aforisme celebre, cărțile citite, forma simbolică de studiu și învățare <sunt felul oamenilor de a avea aripi ca îngerii>” (Andrei Pleșu) sau, în cuvintele unui proverb chinezesc, <cartea este asemenea unei grădini pe care o poți purta într-un buzunar>.”

 

O idee bună: a treia sesiune de Bacalaureat

 

– În ultimii ani a apărut obsesia unui procent cât mai mare de promovabilitate pe judeţ la Bacalaureat. E un fel de bilanţ al întregului sistem. Rămân problemele de pregătire din liceele industriale?

– Bacalaureatul esteexamenul de maturitate, complex, suficient de dificil şi rămâne evenimentul major în evoluția unui tânăr prin anii de studiu. Ne-am străduit prin verificările, inspecțiile și strategiile concepute să asigurăm o pregătire riguroasă a elevilor, să existe o concentrare a ultimului semestru pe simulări, activități de recapitulare, în acord cu modelele de subiecte propuse de Minister. Nu am ignorat nici fenomenul absenteismului, dezinteresul unor elevi pentru propria educație și, în acest sens, am insistat pe relația școală – familie, colaborarea pedagogică și consilierea psihologică. Considerăm că liceele au acționat responsabil, au făcut eforturi pentru a susține o educație de calitate, cât și de recuperare a celor care „se rătăcesc” deseori în activități alternative, seduși de prieteni nepotriviți, de unele grupuri străine de aspirația spre studiu.

Multe licee tehnologice la care și media de admitere în clasa a IX-a a fost sub nivelul de promovare sau licee din mediul rural vor întâmpina cu siguranță dificultăți și anul acesta. Poate de aceea intenția Ministerului de a introduce o a treia sesiune de bacalaureat în perioada martie – aprilie, cu pregătire suplimentară în școala de absolvire, finanțată prin bugetul de stat în lunile anterioare (noiembrie – ianuarie) ar reprezenta o modalitate suplimentară de recuperare a celor care au nevoie de sprijin pentru a finaliza totuși anii de liceu.

 

 

Curricula există, mai trebuie motivaţi şi profesorii

 

– De 20 de ani se vorbeşte despre declinul învăţământului românesc. E acesta un clişeu? Ce trebuie ajustat: curriculum, motivarea profesorilor, conceptul de predare îndreptat prea puţin spre partea practică?

Învățământul românesc și-a conservat valorile tradiționale prin eforturi miraculoase deseori, prin devotamentul și dăruirea unor dascăli care au ales meseria din vocație, prin implicarea comunităților, prin sprijinul părinților, prin presiunea tradiției. Nu totdeauna schimbările, ezitările, „reformele” nesfârșite au fost benefice pentru sistem, generând sentimentul de improvizație, nesiguranță, pregătire insuficientă a schimbărilor curriculare, legislative. S-au adăugat, totuși, treptat și elemente utile din modelele europene explorate, la nivel instituțional, în conținuturi, în spiritul evaluărilor sau al strategiilor didactice, prin formarea profesorilor în sensul unui învățământ activ, modern, cu suportul tehnologiei informației.

Dar o educație de calitate presupune și dascăli bine plătiți, motivați, care să aibă o viață decentă, cât și acces la cursuri interesante, la cărți de calitate sau material informativ actualizat. În aceeași măsură, aspectul unei școli conturează experiențe educaționale de calitate – poate zidurile nu sunt la fel de importante ca oamenii, dar bibliotecile, laboratoarele, cabinetele, calculatoarele, sălile de clasă – spații în care ar trebui să se consume zilnic un adevărat ritual al predării, al învățării sunt condiții care creează premisele succesului.

 

 

Cum să alegi liceul potrivit

 

– La Evaluarea Naţională pentru intrarea în liceu există un sistem de înscriere complicat, plecând de la nota obţinută şi de la numărul de locuri disponibile în fiecare liceu.  De ce trebuie să ţină cont părinţii?

Cunoștințele de limbă română și cele de matematică evaluate prin acest examen se vor corela cu media anilor de gimnaziu pentru a oferi un indiciu asupra nivelului de pregătire fundamentală și al traseului ce poate fi ales. Le recomandăm elevilor și părinților să analizeze atent aspirațiile, dar și competențele, aptitudinile copiilor pentru a se îndrepta spre școala cea mai potrivită. Nu putem fi  toți matematicieni de succes, muzicieni sau sportivi de performanță, există, însă, în fiecare un anume talent, fie de natură intelectuală, fie artistic, fie de ordin practic. Soluția ideală este ca media de admitere să se coreleze cu o alegere inspirată și responsabilă a liceului teoretic, tehnologic, vocațional sau a unei școli profesionale bune și potrivite.

Broșurapublicată anual de noi și care a fost distribuită tuturor elevilor de clasa a VIII-a conține detaliat oferta educațională din școlile ieșene, informații, sfaturi, comentarii legate de psihologia vârstelor, de sensul alegerilor, de orientarea școlară și pentru cariera de mai târziu.

 

„Părinților le-aș spune că sunt partenerii noștri esențiali pentru atingerea succesului, că, singuri, profesorii nu pot desăvârși procesul miraculos și dificil al educației, că trebuie să-și cunoască bine copiii și să asculte aten
t vocea lor, să le înțeleagă visele și să le îndrume cu înțelepciune și discreție călătoria prin anii de școală.”

 

Legislaţia nu permite măsuri radicale împotriva profesorilor mediocri

 

– Ce face Inspectoratul pentru a marginaliza şi a exclude încetul cu încetul profesorii cu lacune mari de pregatire sau care nu-şi dau interesul? Reactionează sistemul destul de eficient pentru identificarea acestor profesori?

– Ca în toate domeniile, există și în învățământ profesori valoroși, competenți, pasionați, dar și profesori superficiali, cu un nivel mediocru de pregătire de specialitate sau didactică, pedagogică. Dacă este vorba doar de o lipsă de experiență a tinereții, atunci prin pregătire, implicare, cursuri de formare, suportul școlii, prin sprijinul colegilor de catedră, prin recomandări ale directorilor se pot realiza reglaje și evoluții pe traseul didactic.

Alteori incompetența poate duce la o eliminare treptată din sistem, la eșecuri la examenele de titularizare sau suplinire. A lua măsuri radicale este dificil, pentru că legislația nu ne oferă multe posibilități să eliminam mediocritatea, ea coexistă dureros cu zonele de excelență în ceea ce s-ar defini ca parodoxuri ale învățământului românesc. Putem doar încerca să limităm rutina, indiferența, să oferim modele profesionale și să conjugăm eforturile inspectorilor care evaluează și consiliază cu cele ale școlii înseși pentru a determina o formă de transfer al valorii, a modelelor de profesori adevărați, serioși, pregătiți și responsabili.

 

 

Noile generaţii sunt asemenea societăţii de consum în care trăim

 

– Ne-am obişnuit să considerăm că are loc o depreciere intelectuală a noilor generaţii. Este şi acesta un clişeu?
Nu aș generaliza dramatic acest fenomen. Am întâlnit mulţi elevi inteligenți, talentați, dezinvolți, conectați la informații de înalt nivel pe care le asimilează și prelucrează superior. Dar cu siguranță se citește mai puțin, se învață formal și sumar, mai mult pentru motivația imediată a notei, există o formă de mediocritate culturală, cu o deplasare a accentului spre latura pragmatică, a realizării financiare, materiale, cu ignorarea valorilor superioare, cu multă indiferență față de valorile intelectuale, civice, morale, caritabile.

Aparținem unei lumi postmoderne suficient de contradictorie – un nivel de tehnologizare ridicat, mai mult confort, accesul la informații facile și fragmentate, o societate de consum și cu modele de realizare facilă, de aici și o diminuare a nivelului intelectual în abordarea ideii de școală, de educație.

Școala ca semnificație și model de viață, de atitudine asigură totuși acele paradigme intelectuale, culturale necesare în care tinerii se integrează mai mult sau mai puțin. În cele din urmă, parafrazându-l pe Anatole France, “educaţia nu înseamnă cât de mult ai reţinut, şi nici măcar cât de multe cunoşti. Este capacitatea de a diferenţia între ceea ce ştii şi ceea ce nu ştii.” Consecințele, evident, vor fi asumate de fiecare.

 

 

Proiectele ISJ oferă distincţie învăţământului ieşean

 

– Sunteţi la jumătatea acestui nou mandat în fruntea ISJ. Care sunt proiectele majore în care v-aţi angajat şi câte reuşiţi să le duceţi la capăt, vorbind atât de infrastructură cât şi de reformele educaţionale.

– Strategia Inspectoratului Școlar vizează o constantă creștere a calității educației, a încrederii părinților, a întregii societăți în valorile școlii și în competența profesorilor. Proiectele noastre urmăresc asigurarea egalității de șanse pentru toți copiii, dar și promovarea performanței, a excelenței în educație. Finanțăm și susținem un centru de excelență cu multe norme didactice, în care studiază cu profesori valoroși peste 3.000 de elevi. Anual se desfășoară o gală a excelenței pentru premierea elevilor olimpici și a mentorilor acestora, gală în care se lansează și revista excelenței ieșene Excelsior.

Organizăm oportunități de formare, conferințe pedagogice, seminarii, ateliere de dezbatere, cursuri de calitate pentru cadrele didactice prin diferite proiecte europene pe care le coordonăm sau în care suntem parteneri.

Suntem parteneri şi în cele două festivaluri majore ale Iaşului – FIE și FILIT, contexte culturale în care școala ieșeană și Inspectoratul organizează evenimente cu reverberații educaționale ample.

Un calendar al activităților educative nonformale completează oferta noastră și strategiile de formare a unor tineri creativi, sensibili, cu o gândire critică și cu receptivitate la valorile culturale. Prin proiectul Pași de copil în Iașii marilor zidiri, anual, peste 500 de elevi premianți, din zone rurale ale judeţului, vin la Iași pentru a explora valorile culturale ieşene, de arhitectură și spiritualitate, pentru a viziona spectacole și pentru plimbări sentimentale într-un oraș care poate deveni și locul lor de împlinire prin educație.

Sunt multe concursuri și olimpiade de nivel național pe care le-am inițiat, le susținem și prin care școala ieșeană capătă individualitate și distincție intelectuală – Concursul transcurricular de lectură și interpretare „Ionel Teodoreanu”, Concursul național  de matematică „A. Heimovici”, Concursul de creativitate în fizică și alte domenii înrudite „Ștefan Procopiu” etc.

Cred că Inspectoratul Şcolar trebuie să fie o instanţă de înalt profesionalism, o instituţie care analizează, evaluează şi măsoară rezultatele, împlinirile şi dificultăţile şcolilor, oferind soluţii ce pot fi explorate cu succes. De asemenea menirea Inspectoratului este şi aceea de a crea contexte educaţionale, ştiintifice, artistice prin care şcoala ieşeană să îşi asume o anume individualitate,  o identitate simbolică în armonie cu spiritul şi valorile oraşului Iaşi.

 

Depolitizare înseamnă susţinere discretă a şcolii

 

– Cât de importantă este depolitizarea învăţământului pentru creşterea autonomiei, astfel încât şcolile să intre într-o concurenţă reală prin deciziile proprii pe care le iau.

Viața școlii ieșene este diversă și complexă. Inițiativele, competiția, creativitatea se regăsesc în demersuri științifice, artistice, culturale inedite care au nevoie de susținere, de finanțare, de vizibilitate. Politica trebuie să se oprească, într-un anume sens, la porțile școlilor, cu respectarea unei libertăți și autonomii în deciziile instituționale, educaționale. Politica poate, însă, asigura suportul legislativ necesar, oportunități de dezvoltare în comunitate și dincolo de ea, soluții de finanțare, de dotare, de ridicare a nivelului calitativ într-o școală, de lobby pentru o idee, un proiect, un demers interesant.

Palierul politic ar trebui să rămână fundalul necesar, important, dar care să păstreze măsura și discreția deciziilor absolut necesare, de altfel, pentru susținerea sistemului educațional.

 

 

Citește și Vendetta de la UTI: Giurmă şi Munteanu se jignesc ca la colţul străzii. Foştii contracandidaţi ai rectorului sunt pe „lista neagră”. Plouă cu procese în universitate

 

 

Efectele formării continue a profesorilor se vor vedea în clasă

 

– S-au cheltuit mulţi bani, din programe europene, pe formarea continuă a profesorilor. Există nişte rezultate palpabile, o evoluţie concretă în acest proces?

– Formările cadrelor didactice prin proiectele POSDRU coordonate de Inspectoratul Școlar Iași au fost de anvergură și cu certe efecte calitative, în planul didacticii disciplinelor și în planul adaptării și integrării tehnologiilor inovative de tip IT și TIC. Aproape 4.000 de profesori de matematică și științe au fost formați prin proiectul Formarea continuă a profesorilor de matematică în societatea cunoașterii și încă 5.000 de profesori de diferite discipline prin proiectul La un click de educația modernă și eficientă.

Orele de pregătire de tip blended learning, ore concrete cu formatorul în față sau activități pe platformele special create au îmbogățit cunoștințele didactice, metodice, au format abilități de explorare și valorificare a mediilor virtuale, au promovat modele de proiecte și strategii didactice.

S-au adăugat conferințele, seminariile cu invitați de valoare din domeniu, cu teme, dezbateri și prelegeri interesante. S-au elaborat ghiduri de lucru, auxiliare, absolut necesare în practica didactică. Va urma o etapă de evaluare post-proiect pentru a analiza și modul în care se introduc noțiunile învățate în contextul concret al demersului didactic din clasă.

 

Profesorii trebuie să fie dispuşi la efort suplimentar

 

– Se tot vorbeşte de „a face elevii să gândească liber în loc să acumuleze mecanic informaţie”. Concret, cum trebuie procedat?

– În procesul învățării există, inevitabil, o etapă a studiului, a asimilării definițiilor, a clasificărilor, a demonstrațiilor, demers care poate avea uneori nuanțe de preluare mecanică. Trebuie totuși să urmeze etapa explicațiilor, a examinării critice, a raționamentelor translate în alte contexte similare. Mai mult, un profesor adevărat provoacă inventivitatea, creativitatea elevilor prin întrebări incitante, creează situații-problemă, dilematice, cu răspunsuri deschise. Totul depinde de viziunea profesorului asupra actului de predare-învățare, de disponibilitatea pentru un efort suplimentar de pregătire și, evident, de nivelul clasei.

 

 

Revenirea la selecţia riguroasă prin examen

 

– E necesară reintroducerea examenelor de admitere în liceu şi în facultate, în sensul că te înscrii undeva şi rişti totul pe această carte? Face asta ca nivelul pregătirii să crească?

– Examenul de admitere în liceu a fost deseori invocat drept soluție de selecție riguroasă a elevilor buni pentru accesul în școlile performante, foarte solicitate. S-ar fi evitat numeroase discuții și „legende” legate de notarea după criterii diferite în școli cu valori și cutume diferite. În contextul diminuării procentului dat de media anilor de gimnaziu în calculul mediei de admitere, corelat cu o uniformizare a condițiilor corecte de organizare a evaluării naționale, cred că putem vorbi de o anumită obiectivitate în ierarhizarea elevilor și de o reducere semnificativă a nuanțelor subiective, a variabilelor care ar putea afecta rezultatele finale. Din considerente similare, universitățile au completat procentul preluat din media de bacalaureat cu alte forme de evaluare – probe de aptitudini, examen de admitere pentru a stabili calcularea mediei de admitere în învățământul superior.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here