MDRAP susţine că Primăria ar fi aplicat condiţii restrictive în licitaţiile pentru executarea lucrărilor. Primarul interimar Mihai Chirica susţine că astfel de situaţii s-au rezolvat în favoarea Primăriei. „Am recuperat până acum 8,8 milioane de lei care au fost luaţi pentru corecţii financiare”, susţine Chirica.
Primăria Iaşi a dat în judecată MDRAP şi a cerut Curţii de Apel Iaşi anularea notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare din noiembrie 2015 ce priveşte un contract de lucrări din cadrul proiectului „Modernizarea reţelei de linii de tramvai în polul de creştere”. Valoarea totală a corecţiei contestate este de aproximativ două milioane de lei, respectiv 5% din valoarea contractului de servicii din 9 august 2013 încheiat cu SC Mari Vila Com SRL, SC Conest şi SC Grădinariu Import Export SRL în cadrul contractului de finanţare europeană.
Cerinţe minime
În cererea de chemare în judecată, Primăria Iaşi arată că MDRAP a reţinut că în acest caz a fost încălcată legislaţia achiziţiilor publice prin restricţionarea accesului operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului de lucrări. Concret, în opinia echipei de control, autoritatea contractantă ar fi impus „în fişa de date a achiziţiei a unor cerinţe minime de calificare disproporţionale în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urma să fie atribuit şi anume experienţa similară: prezentarea a cel puţin un contract /procese verbale de recepţie care să confirme execuţia de lucrări similare – linii de tramvai- în valoare minimă totală de 65.310.293,82 de lei”
„Cu toate că cinci dintre potenţialii ofertanţi au solicitat anterior deschiderii ofertelor acceptarea ca experienţă similară a contractelor în domeniul infrastructurii feroviare (cale ferată urbană şi extraurbană metrou), autoritatea contractantă nu a acceptat decât experienţa în lucrări de linii de tramvai. Mai mult, în cazul ofertantului declarat câştigător autoritatea contractantă a luat în considerare ca experienţă similară, execuţia de lucrări la un tronson feroviar montat pe o platformă de cale ferată”, se arată în nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare. Totodată, echipa de control a subliniat că prin impunerea unor criterii de calificare nerelevante şi restrictive nu a fost asigurată o competiţie adecvată, încălcându-se principiul concurenţei.
A fost respectată legea
În schimb, reprezentanţii Primăriei susţin că a fost respectată legislaţia în vigoare la acea dată, documentaţia de atribuire fiind avizată de ANRMAP şi astfel cerinţa criticată este legală şi nerestrictivă. Mai mult, conform Municipalităţii, obiectul contractului de lucrări este foarte clar şi nu lasă loc de interpretări.
„Este inadmisibil să pui pe seama clarificării solicitate de operatorii economici faptul că s-a restricţionat participarea potenţialilor ofertanţi economici”, se arată în cererea de chemare în judecată.
Reprezentanţii Primăriei mai susţin şi că asocierea SC Mari Vila Com SRL, SC Conest şi SC Grădinariu Import Export SRL a venit pentru a demonstra experienţa similară cu un terţ susţinător, şi anume Cyes Infraestructuras SA care s-a prezentat cu două contracte în valoare totală de peste 69 milioane de lei fără TVA şi astfel ar fi îndeplinit criteriul de calificare cerut. Firma spaniolă ar fi efectuat tot lucrări de construire a liniilor de tramvai, dar la traducerea celor două contracte „traducătorul nefiind de specialitate” ar fi folosit greşit cale ferată în loc de cale de rulare, potrivit acţiunii depusă la Curtea de Apel Iaşi.
„De altfel, cerinţa în sine, astfel cum a fost formulată în normele de aplicare în materie de „experienţă similară” indică faptul că nu trebuie să solicite o experienţă identică cum ar fi în prezena cauză (tehnici de realizare izolaţie de pregătire pod pentru montare linie), ci una similară, având în vedere că din lucrările pentru podul realizat de Cyes, unele dintre ele prezentând chiar un grad mai ridicat de complexitate şi rigoare, doar o expertiză tehnică ar putea demonstra dacă din lucrările de execuţie la pod doar un anumit procent poate fi luat în considerare ca experienţă similară sau dimpotrivă ca toate lucrările să fie considerate similare ”, se mai precizează în cererea de chemare în judecată.
Mihai Chirica: „Am respectat legislaţia în domeniul achiziţiilor publice”
„Am câştigat toate contestaţiile şi am primit înapoi 8,8 milioane de lei”
Primarul interimar Mihai Chirica spune că banii, deşi au fost retraşi din conturile Primăriei, în momentul în care a fost efectuată corecţia financiară de două milioane de lei, suma se va întoarce în bugetul local. „Nu putem discuta despre condiţii restrictive. Am respectat legislaţia în domeniul achiziţiilor publice. Dacă nu impuneam acele condiţii, am fi fost traşi la răspundere pe legislaţia actuală. Oricum, nu este prima corecţie financiară care este aplicată. Au mai fost astfel de situaţii în cazul lucrărilor de pe Axa Sud, de pe Lăpuşneanu – 160.000 de lei, de la Muzeul Municipal – 400.000 de lei. Pentru termoficare a fost o corecţie de 2,4 milioane de lei pe care am luat-o înapoi. Au fost numeroase contestaţii în instanţă, dar le-am câştigat pe toate. Am primit înapoi 8,8 milioane de lei din corecţii financiare care ne-au fost impuse”, ne-a explicat primarul interimar Mihai Chirica.
Citeşte şi Dosarele X la Primăria Iaşi: semnăturile lui Vericeanu au fost şterse
Istoricul proiectului
Autoritatea contractantă a încheiat în 9 august 2013 un contract de lucrări cu Mari Vila Com SRL (lider al asocierii), SC Conest şi SC Grădinariu Import Export SRL în cadrul contractului de finanţare din decembrie 2012 „Modernizarea reţelei de linii de tramvai în polul de creştere”.
În noiembrie 2015, Primăria Iaşi a anunţat finalizarea proiectului cu finanţare europeană, în cadrul căruia au fost realizate lucrări de reabilitare şi modernizare a căii de rulare a tramvaielor pe traseul bulevardul Nicolae Iorga – bulevardul Primăverii – Calea Chişinăului – bulevardul Metalurgiei şi strada Vasile Lupu. Valoarea totală a proiectului a fost de 73,6 milioane de lei cu TVA, sumă pentru care contractul de finanţare a fost semnat în decembrie 2012. Iniţial, Municipalitatea solicitase 89,430 milioane de lei, dar a fost aprobată în final suma pentru care s-a semnat în decembrie 2012.
