La câteva zile după ce a pierdut alegerile, înainte să părăsească fotoliul de primar al comunei Rediu, Vasile Haidău a semnat pe bandă rulantă o serie de autorizații care au intrat în atenția autorităților de control, dar și judiciare @ Prefectura cere judecătorilor anularea a două două documente semnate de către fostul primar – autorizație de construire și certificate de urbanism, pentru un ansamblu de patru blocuri @ Procesul a fost deschis de prefect la sesizarea Inspectoratului de Stat în Construcții, care a constat că primarul a autorizat ansamblul imobiliar, în ciuda restricțiilor impuse în zonă și a Planului Urbanistic General care permitea doar edificarea de case (locuințe individuale) @ Cele patru blocuri au fost autorizate pe un versant cu interdicție de construire cu „pantă accentuată și diferență de nivel de 25 metri” @ Proiectul dezvoltatorului Cătălin Chelaru prevedea construirea a 60 de apartamente, unele dintre acestea subdimensionate cu suprafețe utile sub minimul impus de Legea Locuinței @ Procesul deschis de Prefectură schimbă fundamental calculele dezvoltatorului @ „Am fost la reautorizare, dar nu mai îmi convine în condițiile actuale, cu actuala conducere”, a declarat Chelaru
La mai puțin de o săptămână după ce a pierdut alegerile, fostul primar al comunei Rediu, Vasile Haidău a semnat mai multe documente de urbanism în favoarea dezvoltatorilor locali, dar care au intrat în atenția autorităților cu atribuții de control în domeniu, dar și a instituțiilor judiciare, care efectuează cercetări în mai multe cauze penale.
Prefectura Iași cere într-un proces deschis la Tribunal anularea a două documente semnate de către fostul primar PNL al comunei Rediu cu doar câteva zile înainte ca mandatul său să înceteze. Este vorba despre o autorizație de construire pe care Haidău a semnat-o pe 2 octombrie 2020, la mai puțin de o săptămână după ce acesta a fost învins în alegeri și prin urmare a pierdut fotoliul de primar. Anterior, în luna mai a aceluiași an, Primăria Rediu a emis și certificatul de urbanism. Ambele documente privesc o investiție pe care soții Cătălin și Teodora Chelaru intenționau să o realizeze într-o zonă cu potențial imobiliar din Rediu, aproape de granița cu municipiul Iași din zona capăt Păcurari.
Ilegalitățile din cele două documente au fost descoperite la un control realizat de către Inspectoratul de Stat în Construcții, instituție care a fost sesizată de către noul primar, Ciprian Grosu.
Primăria a aplicat regulile urbanistice din altă zonă. Rezultatul: blocuri între case
Controlul ISC s-a desfășurat în anul 2021, la aproape un an de zile după ce fuseseră emise cele două documente, respectiv certificatul de urbanism și autorizația de construire. Inspectorii au descoperit că șirul de ilegalități a pornit încă de la emiterea certificatului de urbanism, în care terenul vizat deținut de către dezvoltatori a fost identificat în altă zonă în care regulamentul de urbanism permitea construirea de blocuri. Însă, după cum se arată chiar în procesul-verbal al ISC, în realitate, „conform PUG, amplasamentul se regășește în zonă pentru locuințe individuale pe versant”
„Regimul tehnic al imobilului este eronat, încadrarea amplasamentului fiind încadrată în alt UTR decât cel prevăzut prin PUG (se menționează UTR 2, dar în fapt amplasamentul se află în UTR 7 care are indicatori tehnici mult mai restrictivi)”, se arată în procesul-verbal de control.
Această „greșeală nevinovată” strecurată în certificatul de urbanism a condus și la schimbarea dimensiunilor clădirilor ce au fost ulterior autorizate. A crescut atât amprenta la sol a clădirii cât și regimul de înălțime. Astfel, dacă regulamentul de urbanism prevedea ca în zonă Procentul de Ocupare a Terenului (POT) să fie de maxim 20%, în certificatul de urbanism acesta a crescut la 30%. Și Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT) s-a dublat față de regulament, de la 0,6 la 1,2. Altfel spus, dezvoltatorului i s-a permis să construiască de două ori mai mult decât prevedea regulamentul pe aceeași suprafață de teren.
Patru blocuri pe un „versant cu interdicție de construire”
În cele două procese-verbale de control, Inspectoratul de Stat în Construcții atrage atenția asupra faptului că anterior emiterii autorizației, trebuia realizat un studiu de stabilitate a versantului, atât din cauza particularităților zonei cât și a diferenței de nivel.
„Amplasamentul se află în zonă de versant, cu interdicție temporară de construire până la întocmirea studiilor de stabilitate.
(…)
Amplasamentul este situat în zonă de versant cu o pantă accentuată: 25 metri diferență de nivel”, se arată în documente mai sus menționate.
Dezvoltatorul a speculat tocmai această diferență de nivel a terenului, pentru a masca un nivel în plus peste ceea ce prevedea Planul Urbanistic General.
„Nivelul declarat drept cotă zero a clădirii nu este nivelul de acces în clădire, ci nivelul superior, imediat următor, declarat drept parter, fiind de facto etajul 1 al clădirii proiectate, accesul în clădire fiind efectuat pe cota –2.8 (demisol). Regimul de înălțime autorizat depășește prevederile PUG maxim P+2E, H maxim 9 metri”, se mai precizează în actul de control al ISC.
Prefectura: Nu se putea autorizarea directă, trebuia PUZ
În acțiunea depusă la Tribunalul Iași, juriștii prefecturii argumentează faptul că Primăria Rediu nu putea emite autorizația de construire pentru cele patru blocuri, decât după elaborarea și aprobarea unei documentații PUZ.
„Regimul tehnic al imobilului este eronat, încadrarea amplasamentului fiind efectuată în alt UTR decât cel prevăzut în PUG (se menționează UTR 2, dar în fapt terenul se află în UTR 7, care are indicatori urbanistici mult mai restrictivi).
Așadar, amplasamentul nu avea posibilitatea de construire prin autorizare directă, ci doar în urma elaborării și aprobării unui PUZ”, susțin juriștii prefecturii.
În ceea ce privește certificatul de urbanism, ISC a descoperit că documentul eliberat de Primăria Rediu nu i-a impus dezvoltatorului să obțină avize șiu aprobări absolut necesare.
„Nu s-au solicitat acorduri și avize tehnice obligatorii: salubritate, serviciu rutier, PSI – pentru calea de acces subdimensionată, apărare civilă, acord vecini”, susține ISC.
Nu în ultimul rând, în actul de control care stă la baza acțiunii promovată în justiție de către prefectură se arată că drumurile pe care se face accesul în proprietate sunt subdimensionate, iar statutul juridic al acestora este incert.
Analizând proiectul autorizat, ISC a mai identificat încă o problemă, care aparent ține de confort și de buzunarul clinetului, dar care în schimb este reglementată de lege. Dezvoltatorul intenționa să construiască și să vândă apartamente de tip „cutii de chibrituri”: „O parte din apartamentele proiecte nu respectă prevederile Legii Locuinței 114/1996, în ceea ce privește suprafețele utile minim admise, dar și în ceea ce privește dotările specifice locuirii (depozitare, loc de joacă pentru copii etc)”
Dezvoltatorul: „nu mai îmi convine în condițiile actuale, cu actuala conducere”
7IAȘI l-a contactat pe Cătălin Chelaru, beneficiarul autorizației emisă ilegal susține că a încercat să reautorizeze proiectul imobiliar. Însă, un PUZ presupune cheltuieli suplimentare și luni sau poate ani de zile pierduți pentru obținerea avizelor și aprobărilor.
„S-a greșit certificatul de urbanism. Cei de la Primărie au făcut altă încadrare a UTR, ceea ce a atras după sine o autorizație greșită. Am fost la reautorizare, dar nu mai îmi convine în condițiile actuale, cu conducerea actuală”, a declarat dezvoltatorul.
Conform autorizației atacată de către Prefectură, proiectul lui Chelaru prevedea edificarea a patru imobile cu regim de înălțime D+P+3E, cu 15 apartamente pe clădire: trei la parter, patru apartamente pe etajele, 1,2 și 3. În total, 60 apartamente cu 67 locuri de parcare. Valoarea declarată a investiției era de 3,976,860 lei.
Tudor LEAHU
