Au tăiat din fundație ca să adauge la buzunar: cum s-a furat 1 milion de lei la asfaltarea de la Bârnova

Moldotrans a turnat asfalt fără fundație. Exact cum au făcut la Vișani. Metrul pătrat de fundație de drum, făcută ca la carte, costă 40 de lei. La canalizarea Iasicon, umplutura a fost făcută cu pământ. Dacă s-au furat 20 de lei/mp, pe 46.500 mp frauda se ridică la 1 milion de lei. Noul primar al comunei spune că nu va semna recepția. Fostul director DADJ spune că e jaf acolo și că cineva își riscă libertatea.

 

La Bârnova, unde asfaltul se surpă chiar înainte de recepția finală, scandalul abia acum începe: prin omiterea realizării unei fundații de calitate, s-a furat cel puțin 1 milion de lei. Canalizarea realizată pe 31 km, pe bani europeni, contractată de Iasicon, a avut parte numai de scandaluri. Subcontractări pentru firme-fantomă, întârzieri mari în execuție, refacerea unor mari porțiuni, asfaltarea în bătaie de joc, cu surparea lucrării pe kilometri întregi.

 

Acum, s-a aflat că de asfaltare s-a ocupat Moldotrans, firmă care, în urmă cu trei ani, a turnat covor asfaltic la Vișani ce se rupea cu mâna. Compoziția se răcise și nu fusese compactată ca lumea. Acum, la Bârnova, Moldotrans a făcut asfaltări fără fundație, metoda cea mai des întâlnită în fraudele de la drumuri, când constructorii încearcă să reducă din preț și să-și maximizeze profitul.

Experții spun că, pe 31 km de drum la Bârnova, s-au furat cel puțin 1 milion de lei, toată canalizarea fiind estimată inițial la 20 milioane de lei.

 

Acesta e dezastrul de la Bârnova. Asfaltul crapă și se lasă ca și l-ar înghiți pământul

Calculul furtului

„Un metru pătrat de asfalt de cel puţin 6 cm, turnat ca la carte, costă undeva la 38 de lei. Dedesubt, fundaţia realizată perfect costă cam tot atât, cu toate straturile sale. Deci, costul unui metru pătrat de asfalt este de aproximativ 80 de lei”, ne-a explicat Ovidiu Laicu, directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi.

Presupunând că asfaltul a fost turnat ca la carte – deşi nu este cazul, stratul fiind extrem de subțire – rămâne ca furtul să se fi produs la fundație, la cei 38-40 de lei necesari pentru fiecare metru pătrat de drum.

 

În general, se fură la fundație

Profesorii de la Facultatea de Construcții a Universității Tehnice Iaşi au explicat că drumurile din România suferă din cauza furturilor din fundaţie, iar denivelările și porțiunile surpate de la Bârnova sunt indicii ale acestui jaf.

Inspecțiile realizate până acum la această lucrare au arătat că în șanț, peste conducta de canalizare, umplutura era formată numai din pământ, un strat subțire de pietriș și, în unele locurim, piatră spartă. Normele de calitate prevăd ca fundația să fie realizată din pietriș (nu pământ), un strat de refuz de ciur, peste care vine un strat gros de piatră spartă. În aceste condiții, prețul pe metru pătrat de fundație ar fi fost de 40 de lei.

Specialiștii afirmă că la Bârnova, rețeta a fost respectată doar pe jumătate, umplutura doar 20 de lei/mp. La 31 km lungime, cu o lățime medie a șanțului de 1,5 m, rezultă 46.500 mp. Cei 20 de lei „economisiți” înseamnă o fraudă de 930.000 de lei la un calcul minimal.

 

La Păun, săptămâna trecută se asfalta pe ploaie. Durere în cot de banii cheltuiți

Noul primar: „Nu semnez”

Primarul ales recent în Bârnova, Mihai Bălan, spune că va inspecta personal fiecare kilometru de lucrare. “Pentru mine este deja clar ce este aici. Vreau totuşi să mă asigur că toată lucrarea arată aşa. Nu semnez recepţia lucrării”, ne-a spus Mihai Bălan.

Afirmaţia lui este completată de fostul director al DADJ, Daniel Minciună, implicat în subiect pentru că șoseaua care traversează Bârnova este drum județean: „Ştiu problemele din toată comuna Bârnova. În 2013, am refuzat șase luni să dau aviz Apavital pentru această lucrare, știind că nu vor reface drumul la starea inițială. Trebuia să percepem o taxă de 1 milion de lei, pentru a fi siguri că sunt bani pentru o intervenție la drum în cazul în care arăta prost”.

Taxa n-a mai fost luată la presiunile conducerii CJ, Apavital riscând să piardă finanțarea europeană. „Au scutit Apavital de plata taxei, iar acum vedem rezultatul”, e concluzia fostului director DADJ.

 

Daniel Minciună știe lucrarea de la Bârnova: „Neglijență imensă”

Minciună: „Neglijență maximă”

La recepția finală va participa și reprezentanți de la Drumuri Județene. Minciună e sceptic că se va da aviz pe recepția finală: „Le-am spun clar că trebuie să iasă compactare de 80%, un inginer va face forări și va vedea gradul de compactare. Nici grosimea stratului de asfalt nu e respectată. Acolo e o neglijență imensă, iar dacă cineva va semna recepția, se va juca cu libertatea”.

 

Moldotrans lucrează ieftin și prost

Noul primar al Bârnovei a spus că de asfaltări s-a ocupat Moldotrans, după ce firma din Piatra Neamț, care fusese adusă de Iasicon să pună conducta în pământ, a fost trimisă acasă, pentru grave deficiențe.

În 2013, Moldotrans a realizat un drum la Vișani care, la jumătate de oră de la compactare, se rupea cu mâna.

 

 

 

Exemplul Germaniei: cazierul firmei de construcții

În Germania există aşa numitul registru naţional de lucrări, în care sunt trecute toate firmele care au lucrări de construcţii. Registrul funcţionează ca un cazier în care sunt notate toate erorile, greşelile şi întârzierile, iar punctajul contează la următoarele licitaţii la care o firmă se prezintă.

 

Citește și Ultima bătaie de joc la Bârnova: se surpă șoseaua înainte de recepție

 

Şi românii au implementat ceva asemănător, dar de formă, pentru că sancţiunile sunt rare şi foarte blânde. Există un certificat constatator eliberat după fiecare lucrare care, dacă este nefavorabil, poate bloca firma să participe, timp de doi ani, la licitaţii. Până acum, pentru câte zeci de lucrări proaste au existat pe drumurile judeţene, o singură firmă, şi aceea din Roman, a primit un aviz nefavorabil.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here