Niciun lipovean din Târgu Frumos nu o să-ţi spună câţi bani face într-un an, de frica impozitelor. Niciunul n-a plecat la muncă în străinătate, trăind de cinci generaţii doar din zarzavaturi. Plăcuţa „marfă de Târgu Frumos” inspiră încredere, dar şi-acolo se folosesc substanţe chimice.
Atraşi de mirajul fondurilor europene, sute de lipoveni din Târgu Frumos s-au asociat pentru a întocmi proiecte de dezvoltare. Condiţiile impuse de UE i-au făcut însă să renunţe, dar legumicultorii au înţeles că doar uniţi în asociaţie pot negocia cu marile reţele de retail, pentru a livra cantităţi mari.
Au renunţat la banii europeni
Ideea asocierii le-a venit legumicultorilor de la Târgu Frumos după ce au văzut, la televizor, cum asociaţiile profesionale din ţară negociază de pe poziţii egale cu principalii reteileri, inclusiv cu supermarketurile. Mai mult, o Asociaţie a legumicultorilor are posibilitatea să acceseze fonduri europene pentru dezvoltare, iar lipovenii de la Târgu Frumos voiau şi ei bani pentru a-şi dezvolta serele şi solariile.
„A fost aşa, o vâltoare. Proiectul a rămas baltă când am văzut mai bine ce se întâmplă. Trebuia să amanetăm tot ca să putem plăti. Ar fi trebuit să construim din banii noştri, urmând ca sumele să fie rambursate. Am văzut însă la alte asociaţii că multe cheltuieli au fost declarate neeligibile. Mulţi au falimentat pentru că nu au avut forţă financiară”, explică Eugen Feodorov, directorul executiv al Asociaţiei producătorilor de legume.
Ionel Avdei (în prim-plan) nu mai e lipoveanu clasic, care învârte toată ziua aţa în jurul legăturii de pătrunjel. Acum el vinde în cantităţi mari, la intermediari, ca la bursă
De la ARO la NISSAN
La Târgu Frumos trăiesc 700 de familii de ruşi lipoveni care se ocupă, în totalitate, cu legumicultura. Păstrează secret sumele câştigate, atât de teama Fiscului, cât şi a concurenţei. Primarul Ionel Vatamanu îi dă însă de gol. „Sunt conştiincioşi şi îşi plătesc taxele şi impozitele locale fără absolut nicio constrângere. Nu ştiu cât câştigă, dar sunt familii pe care le vedeai acum câţiva ani mergând spre sere cu ARO sau cu IMS, acum merg cu Patrolul sau cu Jeep-ul”, spune Vatamanu. „Trăieşti, nu faci avere. Îţi întreţii familia din banii câştigaţi. Nu eşti cerşetor, munceşti, dar legumicultura este o loterie”, susţine Eugen Feodorov.
Marfă „fake”
În fiecare dimineaţă, zeci de lipoveni din Târgu Frumos pornesc cu legume spre pieţele din Iaşi, dar şi din judeţele limitrofe. Ionel Avdei recoltează ceapă, salată şi spanac de mai bine de două săptămâni şi vine zilnic în piaţa din CUG. „Mai greu e să vinzi decât să produci. Marketurile merg pe marfă de import, iar noi vindem cum putem, prin pieţe”, spune Avdei.
„Lupta” lipovenilor cu supermarketurile pare fără sorţi de izbândă dar, din când în când, legumicultorii mai obţin câte o victorie de etapă. „Anul trecut am văzut în Carrefour castraveţi pe care scria că ar fi de Târgu Frumos. Eu ştiu ce castraveţi scoatem noi, ştim şi cine şi cui vinde, iar ăia nu erau de Târgu Frumos. Am chemat şeful de magazin, care a recunoscut că a pus plăcuţa doar ca să se vândă mai bine”, povesteşte Ionel Avdei.
Solar clasic, de Târgu Frumos, din polietilenă, despre care lipovenii spun că rezistă mai bine decât sticla
Minimum 2.000 mp pentru un solariu
Cultivarea legumelor în solarii este tradiţională la Târgu Frumos, iar secretul meseriei se transmite în familie. Semnele astrale, precum fazele lunii, intensitatea soarelui sau temperatura sunt doar câteva elemente pe care le învaţă copiii încă dinainte de a învăţa să scrie. „Acum e perioada de zăpadă a mieilor, dar va urma furtuna. Dumnezeu scutură copacii de crengile uscate, iar asta se întâmplă în fiecare an”, susţine Eugen Feodorov.
Comunitate unită, lipovenii din Târgu Frumos nu se pot lăuda cu prea mulţi membri care să fi plecat la muncă în străinătate. „Sunt puţini, sunt cei care au lucrat prin fabrici şi s-au obişnuit cu un salariu. Dar şi ei se întorc sau trimit bani acasă pentru a investi în solarii”, spune Eugen Feodorov.
Dimensiunile solariilor de la Târgu sunt un mister. Feodorov susţine că ar fi puţin peste 5 hectare acoperite cu solarii, primarul Ionel Vatamanu vorbeşte de câteva zeci de hectare. Cert este că un solariu care să dea randament trebuie să aibă peste 2.000 mp.
Moca face bani frumoşi
Intermediarii care măresc preţul legumelor de câteva ori nu-i deranjează foarte mult pe lipovenii din Târgu Frumos. „În ţara aceasta trebuie ca toată lumea să muncească. Există meseria de comerciant, aşa că e legal ce fac ei. Fiecare are libertatea să cumpere de unde este mai bun şi mai ieftin”, spune Eugen Feodorov. În schimb, Ionel Avdei a fost nevoit să renunţe la o parte din profituri. „În urmă cu câţiva ani mergeam în Bistriţa şi Maramureş cu marfă. Acum au apărut băieţii şi nu mai am de ce să fac drumul. Este unul, noi îi spunem Moca pentru că vrea să ia gratis cam tot. Vine după-amiaza şi cumpără la jumătate de preţ marfa nevândută. Are camion, o încarcă şi o duce el”, explică Avdei.
Serele din Târgu Frumos acoperă circa 20 ha, chiar dacă lipovenii, care fug de taxe, spun că au mai puţin
Nu-şi încălzesc solariile
Solariile de la Târgu Frumos au minimum 2.000 mp şi sunt construite, în mare parte, din lemn şi folie din material plastic. A fost preferată folia în locul sticlei pentru că este mai ieftină, rezistă mai bine la grindină şi sunt evitate accidentele produse de spargerea geamurilor. Solariile nu sunt încălzite, iar răsadurile sunt obţinute în alte camere special amenajate. Estimativ, costurile de construcţie ale unui solar depăşesc 40.000 lei.
Folosesc şi ei tratamente chimice
Legumele produse la Târgu Frumos sunt „semi-ecologice”. Legumicultorii folosesc ca îngrăşământ gunoiul de grajd, gunoiul de la oi şi cel de la păsări, pe care îl cumpără de la fermele din zonă. Gunoiul este lăsat cel puţin un an pentru a fermenta şi a evita contaminarea plantelor cu nitriţi. „Nu poate fi producţie 100% bio pentru că legumele au nevoie de unele tratamente chimice pentru combaterea bolilor. Se folosesc substanţe omologate, în concentraţiile recomandate”, explică Eugen Feodorov.
Cei din Matca sunt avantajaţi
La concurenţă cu legumele de Târgu Frumos sunt cele de la Matca, de la Galaţi. Gălăţenii apar pe piaţă cu vreo două săptămâni mai drevreme. „Ies mai repede datorită climei mai calde. Folosesc şi substanţe care determină creşterea plantelor”, spune Ionel Avdei.
