duminica viitoare, alegerile parlamentare din R. Moldova ar putea fi doar un antrenament, cu public naiv şi bilete scumpe
Scurtă prefaţă teoretică : ” apărarea Alehin „ e numele unei ” deschideri ” din şah care, conform cunoscătorilor, are două scopuri principale ( din trei ) : ” ocuparea centrului „ ( ” prin împingerea pionilor şi cu ajutorul figurilor ” ) şi ” punerea regelui la adăpost „.
Scurtă ipoteză politico-electorală : alegerile parlamentare din R. Moldova, programate pe 24 februarie, ar putea fi doar o ” deschidere ” şahistică a meciului pentru putere, şi nu finala decisivă pentru volanul-trofeu al micului camion statal dintre Prut şi Nistru.
Odată trasate axele poveştii, să intrăm în detaliile tablei de şah din cvasi-regatul miliardarului basarabean Vladimir Plahotniuc ( sau Vladimir Ulinici, conform actelor lui de cetăţean romîn ). Ce putem observa, dincolo de agitaţia care ameţeşte, clasic, cam 95 % dintre spectatori şi jucători ? Că în atmosfera meciului electoral, presupus decisiv, plutesc cîteva semne de întrebare, al căror răspuns ar putea lămuri evoluţia viitoare a situaţiei din fosta gubernie sovietică.
Prima întrebare ( cam lungă și sinuoasă ) : deoarece libertatea, averea şi puterea cvasi-regelui Plahotniuc depind, în principal, de imperiul american, şi de garanţiile că semi-monarhul de la Chişinău va putea controla cursul anti-rusesc al ţării sale, cum va păstra puterea jupînul Basarabiei, fără o alianţă oficială, ca prim-solist, cu partide / persoane care sînt considerate uneltele Kremlinului ?
Explicaţii :
– SUA au avut aliaţi şi mai duri / dubioşi decît Plahotniuc, de care s-au debarasat rapid sau chiar violent, atunci cînd respectivii n-au mai fost utili sau cînd au început să deranjeze ( generalul Noriega, stăpînul statului Panama, a fost detronat prin invazie militară americană şi băgat la închisoare pentru zeci de ani, deşi era comandor al Legiunii de Onoare a Franţei, cică … ) ;
– dacă Plahotniuc avea grosul conturilor sub gheara Kremlinului, nu a Washingtonului, n-ar fi fost o piesă de bază a răsturnării regimului pseudo-comunist al lui Voronin şi ar fi avut o politică pro-rusă, nu pro-americană ( by the way, răsturnarea generalului-preşedinte Voronin, acum vreo zece ani, a fost o variantă soft a ” soluţiei Noriega ” ) ;
– oricîţi deputaţi ar ” transfera ” Plahotniuc, de la ” adversari”, în echipa lui de partid ( PD ), nu va putea ajunge pe primul sau al doilea loc al cursei electorale, pentru a primi mandatul de a forma majoritatea parlamentară şi guvernul ( primii vor fi sigur socialiştii lui Dodon, urmaţi aproape sigur de alianţa anti-Plahotniuc a partidelor conduse de Maia Sandu şi Andrei Năstase ) ;
– pro-moscovitul Igor Dodon e 75% o marionetă a lui Plahotniuc, desemnată să fie sperietoarea kremlineză pentru fraieri, iar asta o ştiu şi ruşii, şi americanii, şi chinezii, ba chiar şi SIE 🙂 ; ruşii au înghiţit găluşca şi o fac pe niznaii, mulţumiţi că se aleg măcar cu propaganda pro-rusă făcută de fălcoşelul socialist ( la nevoie, şi racu-i peşte … ), iar americanii apreciază pragmatismul lui Plahotniuc, în lipsa unei variante reale pentru a-l înlocui ( Maia Sandu & A.Năstase sînt doar biciul de formă arătat jupînului Basarabiei, atunci cînd morcovul de la Washington e ineficient ) ;
– Ilan Shor e 85 % marioneta lui Plahotniuc ( restul acţiunilor sînt pe conducta Tel-Aviv – Washington );
– Voronin e 95 % în portofoliul oligarhului, la pachet cu alţi mărunţei politici prinşi în laţ – Dorin Chirtoacă, Anatol Şalaru etc.
Plahotniuc nu poate ” transfera ” către PD, în timp util ( constituţional ), suficienţi deputaţi din menajeria lui subteran-vizibilă, şi nici nu prea poate face o alianţă în care partidul lui să fie a treia roată la căruţă, iar el – vizitiu. Deci soluţia cea mai simplă pentru miliardarul basarabean e cea deja trîmbiţată, preventiv, de două marionete ale jupînului, Dodon & Voronin : eşecul formării guvernului şi alegeri anticipate.
Semnele acestei variante erau vizibile, indirect, în succesiunea mai multor aspecte ceţoase ale acţiunii Partidului Democrat din ultima jumătate de an. Iar avantajele acestei soluţii sînt mai mult decît evidente pentru „punerea regelui la adăpost „. Fiindcă acesta e scopul principal al ” regelui negru „, Plahotniuc, după ce a eliminat ” regele alb ” Filat şi trage sforile ” nebunilor ” Dodon, Shor & co, plus cele ale altor ” figuri ” sau ” pioni „. Un status quo e tot ce își dorește acum stăpînul de facto al Basarabiei post-sovietice.
Avantajele reluării alegerilor parlamentare, peste un timp, sînt multiple pentru Plahotniuc :
– pînă la noile alegeri, puterea oficială rămîne, ca şi pînă acum, în mîinile miliardarului basarabean ;
– alegerile din 24 februarie vor secătui de resurse materiale şi psihologice opoziţia anti-Plahotniuc, în timp ce actuala putere are ” muniţie ” din belşug şi îşi va continua expansiunea în teritoriu, profitînd de descurajarea militanţilor din opoziţie şi a votanţilor lor, dezumflaţi de rămînerea în capul mesei a vechilor guvernanţi ;
– scrutinul de duminica viitoare, primul în formula votului mixt, va fi un mega-sondaj extrem de util pentru PD, care îşi va calibra astfel şi listele de candidaţi, şi tacticile electorale, şi îşi va pune la treabă mult mai bine, pentru viitoarele alegeri locale ( din primăvară-vară ), acei lideri din teritoriu care n-au dat randamentul dorit la alegerile parlamentare, dar vor funcţii în raioane, oraşe şi sate. Ş.a.m.d.
Da, din mai multe motive, Plahotniuc şi echipa lui n-au fost în stare să urce în clasamentul electoral aşa cum ar fi vrut, pe măsura banilor şi puterii de care dispun. Dar, parafrazînd o celebră vorbă a unui absolvent de seminar teologic din Tbilisi, nu contează cum votează oamenii, ci cum se aranjează lucrurile după vot. Sau, mai bine zis, înaintea lui.
Unde sînt presupuşii oameni de stat ai Romîniei, în această partidă de şah de la graniţa ei vulnerabilă ? Cam nicăieri. Pe tabla de şah sînt doar cai, nu şi boi cu pretenţii de tauri.
Lucian Postu
P.S. Autorul mulţumeşte domnului Igor Istrati şi tovarăşilor Igor Dodon & Vladimir Voronin pentru aportul la configurarea acestui articol :-).
Lucian Postu este publicist şi consultant politic, PR & media. A fost corespondent BBC şi Radio Europa Liberă , consultant BBC pentru Republica Moldova şi editorialist al mai multor publicaţii ieşene. Foloseşte ortografia recomandată de Institutul de Filologie ” Al. Philippide ” din Iaşi, cu excepția cuvîntului ” romîn ” și a derivatelor sale.
