„Va candida
pentru postul de cancelar”, a transmis Norbert Roettgen, din Uniunea Creştin-Democrată.
„Este determinată, dispusă şi pregătită să contribuie la întărirea ordinii
internaţionale liberale. Dar nu putem însă vedea cancelarul german drept
ultimul om în picioare”, a declarat Roettgen.
Electoratul caută stabilitate
Germanii aşteaptă
de câteva luni o decizie clară a lui Merkel privind candidatura sa pentru al
patrulea mandat.
O nouă
candidatură ar fi semnificativă pentru Merkel, deoarece o mare parte a
electoratului german caută stabilitate în vremuri incerte, după votul Brexit
din Marea Britanie, alegerea lui Donald Trump în Statele Unite şi apariţia
mişcărilor populiste în mai multe ţări europene.
Dacă urmăreşte
să reocupe poziţia, Merkel va fi favorită pentru a câştiga, spun experţii politici,
chiar dacă ea se confruntă cu unele reacţii negative asupra politicii privind refugiaţii
din Germania şi acceptarea a sute de mii de oameni care fug din Siria,
Afganistan şi alte naţiuni către Europa.
Purtătorul de
cuvânt al Uniunii Creştin Democrate Jochen Blind a declarat că Merkel „îşi va
anunţa decizia în timp util”.
Ordine liberală
Roettgen a fost
întrebat dacă Merkel a fost dispusă şi a dorit să „menţină ordinea liberală, în
zona trans-atlantică, împreună”. „Cancelarul este o piatră de temelie a acestui
concept politic al Occidentului, acţionând în calitate de actor global. Deci ea
va candida şi va acţiona ca un lider responsabil”, a spus Roettgen.
„Ar fi însă imposibil
să ne bazăm numai pe o singură persoană. Avem nevoie de Occident, iar
Occidentul este indispensabil. Şi acest lucru înseamnă desigur, în mod
fundamental şi indispensabil, participarea şi contribuţia celei mai puternici
părţi ale Occidentului, adică Statele Unite ale Americii”, a spus el.
Luând cuvântul
după victoria lui Trump săptămâna trecută, Merkel a stabilit nişte reguli de
bază pentru viitorul lider american. „Germania şi Statele Unite sunt unite prin
valori comune – democraţie, libertate, respectarea legii şi a demnităţii umane,
indiferent de culoarea pielii, religie, sex, orientare sexuală sau convingeri
politice” a spus ea, precizând: „Pe baza acestor valori, voi oferi o cooperare
strânsă cu viitorul preşedinte al Statelor Unite ale Americii, Donald Trump”.
Regres în luna septembrie
În urmă cu două
luni, la Berlin, partidul lui Merkel a fost scos dintr-o coaliţie guvernamentală
cu social-democraţii de centru-stânga, după ce a câştigat doar 17,6% din
voturi.
Partidul anti-imigrant
Alternativa pentru Germania a intrat atunci în Parlamentul de stat din Berlin pentru
prima dată, după ce a câştigat 14,2% din voturi.
Rezultatul din Berlin
a marcat a doua înfrângere recentă pentru Merkel, după ce Germania a adoptat
politica uşilor deschise pentru refugiaţi.
La nivel naţional,
însă, Merkel este văzută ca un zid de apărare împotriva populismului şi
reprezintă un pilon analitic, lipsit de emotivitate şi stabil al politicii.
Merkel a
recunoscut că a făcut greşeli cu politica controversată a refugiaţilor. „Dacă
aş putea, aş întoarce timpul, pentru ca eu, liderii şi guvernul federal german să
fim mai bine pregătiţi”, a spus ea.
Prima femeie cancelar
Merkel, 62 de ani,
a intrat în parlamentul Germaniei în primele alegeri post-unificare, servind în
posturi ministeriale şi ca lider al opoziţiei înainte ca ea să fie în cele din
urmă aleasă cancelar în 2005. Atunci a devenit primul lider feminin al ţării şi a
fost realeasă cancelar în 2009 şi 2013.
