În faţa celor o mie de delegaţi prezenţi la Congres, Merkel şi-a început bătălia pentru alegerile legislative de anul viitor adoptând un ton dur cu privire la imigraţie.
Într-un discurs ce a părut să aibă ca scop bararea ascensiunii populiştilor de dreapta, Angela Merkel a promis că „o situaţie similară celei din 2015 nu poate şi nu trebuie să se repete“.
„A fost şi este obiectivul nostru politic şi al meu“, a insistat ea, la un an de la decizia de a deschide porţile ţării sale unui număr de aproape 900.000 de solicitanţi de azil, care, în marea lor majoritate, fugeau din calea războiului din Siria.
Însă acest aflux de refugiaţi a bulversat profund societatea germană, care a ajuns să se împartă în două tabere: a celor care consideră că ţara trebuie să dea dovadă de generozitate şi a celor care îşi fac griji cu privire la integrarea celor veniţi, la problemele economice ce pot decurge de aici şi cu privire la infracţionalitate.
De altfel, această politică a uşilor deschise nu i-a fost de prea mare folos Angelei Merkel. Cota ei de popularitate a scăzut în Germania, iar criticile la adresa ei au venit inclusiv din propria-i tabără.
Acum, la Congresul CDU de la Essen, într-un discurs care a durat 75 de minute, Angela Merkel s-a arătat fermă în ceea ce priveşte apărarea valorilor Germaniei şi ale Europei.
Cancelarul federal german a afirmat că doreşte, „acolo unde este legal posibil“, interzicerea vălului islamic integral, un fenomen totuşi marginal în Germania.
Tot ea a promis că va expulza mai mulţi migranţi care nu au primit azil, dar a dat asigurări că fiecare caz va fi analizat.
La capitolul economic, Angela Merkel a insistat în discursul ei că nu va creşte impozitele în următorii patru ani şi a pledat de asemenea în favoarea unor măsuri care să determine companiile multinaţionale să nu se mai sustragă plăţii taxelor prin diferite inginerii financiare.
Şefa guvernului de la Berlin a cerut susţinerea CDU şi unitate internă în partid pentru a obţine un nou mandat de cancelar la scrutinul din septembrie 2017, un scrutin care are toate şansele să fie diferit de toate cele desfăşurate în perioada post-reunificare, mai ales din cauza creşterii popularităţii partidului antiimigraţie Alternativa pentru Germania (AfD).
