În România există o elită şcolară de 0,1% şi o masă mare de elevi care termină şcoala fără să ştie de fapt nimic. Sunt victime sigure pe piaţa muncii, neputându-se angaja pe salarii decente. Ei sunt analfabeţii funcţionali, pe care sistemul românesc nu îi recunoaşte, ascunzând mizeria sub preş.
Analfabeţii funcţional sunt oameni cu şcoală. Unii dintre ei au diplome care certifică absolvirea studiilor universitare, alţii doar abia silabisesc. De cele mai multe ori sunt refuzaţi la interviurile de angajare, şi nu înţeleg de ce. Statul îi ignoră, deşi existenţa lor este confirmată de testările PISA.
Nu vor avea slujbe bine plătite
Lupta cu analfabetismul funcţional pare mai dură decât cea cu analfabetismul de bază. Prin ce se diferenţiază cele două? Analfabetismul de bază presupune lipsa capacităţii de a citi, iar analfabetismul funcţional vizează înţelegerea a ceea ce citeşti. Testările PISA indică, în mod constant, un analfabetism funcţional de 40-50% la elevii români cu vârsta de 15 ani. Primul test la care a participat România a avut loc în 2000, iar acei copii sunt deja adulţi, integraţi în societate. „E rău şi pentru ei, este rău şi pentru societate. Ei nu pot aspira la meserii de înaltă calificare şi bine plătite”, explică profesorul de literacy William Brozo de la George Mason University, Virginia.
Elevii români nu fac „literacy”, ore de înţelegere a textelor
Probleme în Balcani
Profesorul Brozo s-a implicat în proiecte de literacy, adică de combatere a analfabetismului funcţional, în ţările balcanice. A lucrat în Bulgaria şi Macedonia, iar săptămâna trecută a venit şi în România. Ca element comun între aceste ţări, William Brozo a identificat orientarea spre performanţele la concursurile şcolare, obţinute de mai puţin de 1% dintre elevi, şi neglijarea marii mase a elevilor. În opinia sa însă, elita pleacă în Occident după salarii şi slujbe mai bune, iar cei care rămân sunt cei care construiesc societatea după posibilităţile lor.
Un elev din 10 nu citeşte cursiv
În proiectul care vizează combaterea analfabetismului funcţional, alături de profesorul Brozo, este implicată şi Liliana Romaniuc, fostul inspector şcolar general. „Sunt 5 niveluri, pe parcursul cărora elevii se pierd. Din testările noastre, 10% nu au capacitatea de a lectura un text. Aşadar, dintr-o sută de elevi, 10 nu ştiu să citească. Aceasta este alfabetizarea primară”, explică Romaniuc. Apoi, testările care indică analfabetismul funcţional, utilizate şi de PISA, încep să contureze nivelul de 50% indicat internaţional. Circa 35% dintre elevi nu au capacitatea de a înţelege textul citit. „Trebuie precizat că nu vorbim doar despre limba română, ci şi despre ştiinţe, de exemplu”, spune Liliana Romaniuc.
William Brozo nu este un vânător de creiere, ci de elevi slab pregătiţi
Etapele testărilor indică nivelul elevilor
Al treilea nivel al testării îl reprezintă capacitatea de a face conexiuni între informaţia nouă, adusă de text, şi informaţiile dobândite anterior. Testele făcute la Iaşi, în cadrul proiectului, arată că alţi 25% dintre elevi nu reuşesc să depăşească nivelul. Al patrulea nivel este cel a capacităţii de a formula un punct de vedere. De cele mai multe ori, elevii preferă să preia un punct de vedere enunţat de o autoritate, un profesor sau un critic şi, din acest motiv, alţi 10% nu reuşesc să treacă testul. Ultimul nivel este reprezentat de capacitatea de a exprima punctul de vedere oral sau în scris. Şi aici 10% dintre elevi nu reuşesc să îndeplinească cerinţa. „Aşadar, din estimările noastre, doar 10% dintre elevi reuşesc să treacă de cele 5 niveluri ale unei testări riguroase. Dintr-o sută de copii, doar 10 trec”, explică Liliana Romaniuc.
Proiect internaţional
Sistemul românesc de educaţie nu include literacy, deşi în SUA este o materie predată în universităţi. Profesorul William Brozo s-a implicat, în Europa de Est, în modelarea cadrelor didactice, adică în formarea celor care trebuie să combată acest timp de analfabetism. În schimb, în SUA, se lucrează intens inclusiv pentru combaterea analfabetismului funcţional la adulţi. „Nu putem spune că rezultatele sunt foarte bune la adulţi, dar se face aşa ceva”, spune Brozo. Proiectul în care este implicat profesorul american este coordonat de o echipă de cercetători de la Universitatea din Koln, sunt implicate 6 universităţi din Norvegia, Portugalia, Olanda, Suedia şi Ungaria, iar din România participă Fundaţia Filocalia şi casa Corpului Didactic Arad.
„Ar trebui regândit tot ce înseamnă curriculum românesc, cred că este vorba despre o lipsă de atractivitate a ceea ce noi cerem copiilor să lectureze. Neglijăm ceea ce ei şi-ar dori să lectureze. Cei mai mulţi nu citesc textele în cauză şi preferă să apeleze la comentarii sau recenzii. Mai este situaţia în care spun că textele respective nu au relevanţă pentru ei, este o respingere”. Liliana Romaniuc, manager Seven Hills
La testarea PISA participă între 4.500 şi 10.000 de elevi din fiecare ţară. Testul este scris, de două ore, şi se aplică elevilor de 15 ani. Rezultatele testelor indică în România un analfabetism funcţional de 40 sau 50%, în funcţie de domeniul predominant al testării, în timp ce media europeană este de 20%.
Cum pică testele
Capacitatea de lectură – 10%
Capacitatea de înţelegere – 35%
Capacitatea de a face conexiuni – 25%
Capacitatea de a formula un punct de vedere – 10%
capacitatea de a exprima punctul de vedere -10%
Exemplu de test PISA
Folosiţi documentul „Balonul cu aer cald” pentru a răspunde la întrebările care urmează.
Întrebarea 8: BALONUL CU AER CALD
Care este ideea principală din acest document?
A Singhania era în pericol în timpul călătoriei sale cu balonul.
B Singhania a stabilit un nou record mondial.
C Singhania a survolat atât marea, cât şi pământul.
D Balonul lui Singhania era gigantic.
Întrebarea 9: BALONUL CU AER CALD
Vijaypat Singhania a folosit tehnologii utilizate la alte două tipuri de transport. Care sunt aceste tipuri de transport?
1. …………………………………………………..
2. ………
…………………………………………..
Întrebarea 10: BALONUL CU AER CALD
În ce scop a fost introdusă în acest document imaginea unui avion de mare capacitate?
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
Întrebarea 11: BALONUL CU AER CALD
De ce desenul ne arată două baloane cu aer cald?
A Pentru a compara mărimea balonului lui Singhania înainte şi după ce a fost umflat.
B Pentru a compara mărimea balonului lui Singhania cu cea a altor baloane cu aer cald.
C Ca să arate că balonul lui Singhania pare mic privit de la sol.
D Ca să arate că balonul lui Singhania era cât pe ce să se ciocnească de un alt balon.
