Aproximativ 6,8 milioane de cetăţeni bulgari sunt invitaţi să aleagă în al doilea tur al acestor alegeri prezidenţiale între Ţeţka Ţatceva (58 de ani), candidata Partidului Conservator aflat la putere, Gerb, şi generalul Rumen Radev (53 de ani), care a fost până în vară comandant al Forţelor Aeriene, înainte de a accepta învestitura socialiştilor, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Pentru premierul bulgar Boiko Borisov, care se află la al doilea mandat, miza alegerilor este menţinerea sa la putere. El s-a angajat să demisioneze „de duminică seara“ în cazul unui eşec al dnei Ţatceva, ceea ce ar deschide o perioadă de incertitudini pentru această ţară membră a UE.
În regimul parlamentar bulgar, alegerea unui nou preşedinte – cu rol mai mult protocolar – nu implică demisia guvernului şi formarea unui nou executiv.
În primul tur al scrutinului prezidenţial din 6 noiembrie, generalul Radev – total novice în politică – a surprins clasându-se cu trei puncte înaintea candidatei majorităţii, criticată pentru lipsa ei de carismă.
Acest militar considerat înclinat să pledeze pentru cauza rusă este dat câştigător în al doilea tur de scrutin de mai multe sondaje pentru a-i succeda preşedintelui în exerciţiu Rosen Plevneliev, provenit din partidul aflat la putere.
Preşedinta Parlamentului se prezintă drept candidata stabilităţii pentru această ţară care a fost zguduită la începutul anului 2013 de vaste manifestaţii împotriva corupţiei şi sărăciei.
Aceste tulburări au pus capăt în mod abrupt primului mandat al lui Boiko Borisov, care a demisionat.
De această dată, avertismentul său că va demisiona în caz de eşec „i-a mobilizat mai mult pe adversarii săi decât pe simpatizanţi“, estimează politologul Jivko Gheorghievici, de la Institutul Gallup.
O victorie a generalului Radev ar putea duce la adoptarea unei poziţii mai favorabile Rusiei, în timp ce actualul şef al statului s-a distins prin intransigenţa sa faţă de Moscova.
Candidatul socialiştilor s-a declarat favorabil ridicării sancţiunilor europene împotriva Rusiei şi estimează că Peninsula „Crimeea (anexată de Rusia de la Ucraina în martie 2014) este de fapt rusească“.
Sectorul energetic bulgar este dependent în mare măsură de puternica prezenţă rusă şi cele două ţări întreţin tradiţional legături culturale şi istorice.
Dramatizând miza, majoritatea a lansat un apel la mobilizare împotriva „totalitarismului comunist“ şi a „Generalului roşu“, afirmând că revenirea la putere a socialiştilor va duce la o „îngheţare a fondurilor europene“.
Radev îşi apără neutralitatea, amintind că este „general al NATO format în SUA“ şi subliniind că „apartenenţa la UE şi NATO nu are alternativă“.
Fost pompier, karatist, agent de securitate al unor înalte personalităţi, iar apoi primar al Sofiei, Boiko Borisov domină scena politică bulgară de peste zece ani. Dar credibilitatea lui a scăzut în ultimele luni din cauza dificultăţii reformelor în această ţară, afectată de corupţie şi de ineficienţa serviciilor publice.
Aflat la conducerea unui guvern minoritar, al cărui mandat durează până în 2018, el rămâne totuşi favorit pentru a câştiga eventuale alegeri legislative anticipate, la fel cum a revenit la putere în 2014, la un an după prima sa demisie.
În caz de cădere a guvernului, preşedintele în exerciţiu îi va mandata pe şefii partidelor să formeze un nou executiv, iar apoi în caz de eşec, probabil, el ar putea numi un guvern interimar. Succesorul său, care va prelua funcţia în 22 ianuarie, ar convoca alegeri anticipate, notează AFP, potrivit Agerpres.
Primele estimări ale institutelor de sondare a opiniei publice sunt aşteptate la închiderea urnelor la ora locală 20.00 (20.00 ora României).
