Într-un apartament de 40 mp și-au făcut mutație câteva mii de rezidenți din Moldova, capul afacerii fiind chiar un om al legii. Prețurile pe piață pentru o mutație: 50 de euro. Agentul șef principal Constantin Crăciun are apartament în singurul bloc din Moșna și lucrează în cadrul Secției de Poliție Răducăneni. În ultimii doi ani a pus la punct o filieră de mari dimensiuni: practic, prin adresa sa, a triplat numărul de locuitori din Moșna. Basarabenii au cetățenie, muncesc în UE și cer alocații pentru copii de la comuna ieșeană. Culmea, în blocul polițistului stau alți chiriași din sat, iar agentul spune că nu are altă locuință.
Aproape 3.600 de cetăţeni din Republica Moldova au în cărţile de identitate româneşti acelaşi domiciliu: un apartament de 43 de metri pătraţi de la etajul 1 al singurului bloc din comuna Moşna. Oamenii locuiesc scriptic într-un imobil aparţinând agentului şef principal Constantin Crăciun de la Secţia 5 Poliţie Rurală Răducăneni şi al soţiei sale. Omul legii a reuşit să îi „înghesuie” pe colocatari, alocând câte 0,01 metri pătraţi pentru fiecare. Practic, în apartamentul din Moşna a poliţistului Crăciun „stau” atâţia locatari cât pentru 45 de blocuri cu patru etaje. Mai mult, în imobilul agentului „locuiesc” mai mult de jumătate din basarabenii care au scriptic domiciliul în comuna Moşna.
În fapt, vecinii nu îşi amintesc să fi văzut vreun cetăţean din Republica Moldova la ei în bloc. „În apartament au stat la un moment dat o doctoriţă, o profesoară şi acum locuiesc eu cu familia. Nu ştiu nimic altceva”, explică actualul chiriaş, care susţine că nici nu îl ştie pe poliţistul Crăciun, ci doar pe fiica acestuia.
Agentul Crăciun: Nu am nicio treabă
Cu toate că legea prevede că pentru eliberarea actului de identitate este necesară printre altele şi declaraţia scrisă a găzduitorului de primire în spaţiu, agentul şef principal Constantin Crăciun susţine că nu are nicio legătură. „Nu am nicio treabă. Nu mă priveşte pe mine. Apare semnătura mea undeva?”, a spus agentul de poliţie.
Însă, potrivit unor surse din comună, cetăţenii basarabeni care îşi stabilesc domiciliul în apartamentul din Moşna vin la Serviciul de Evidenţă a Populaţiei din Răducăneni pentru a-şi face carte de identitate însoţiţi de Crina Crăciun, soția polițistului.
Agentul șef principal e Moș Crăciun pentru basarabeni, i-a primit cu miile în gazdă
Poarta spre Europa se deschide la Moşna
Situaţia nu este singulară. În comuna Moşna locuiesc scriptic alţi aproape 3.400 de basarabeni. În ianuarie 2013, localitatea ieşeană avea 1.800 de locuitori, însă în trei ani populaţia a crescut artificial de aproape patru ori. Astfel, în scriptele Primăriei Moşna figurează aproape 9.000 de persoane, dintre care 7.000 sunt originari din Republica Moldova, cu dublă cetăţenie. De fapt, în comună locuiesc efectiv 2.000 de persoane, restul fiind luaţi în spaţiu de unii localnici şi având doar domiciliu aici, dar muncesc în Spania, Anglia sau Italia.
„Iniţial trebuiau să solicite adeverinţe de rol de la Primărie şi au venit vreo cinci după ele, dar apoi şi-a făcut cărţi de identitate fără să ne ceară aceste documente. Când erau vreo 600, m-am dus şi m-am interesat dacă este legal. Practic sunt patru paşi: obţin cetăţenie, imediat găsesc cetăţeni români care să îi ia în spaţiu, îşi fac buletin şi apoi pleacă în străinătate”, a explicat primarul din Moşna, Georgel Popa.
Culmea este că edilul susţine că Moşna este înfrăţită cu satul Cioara, Raionul Hînceşti, Republica Moldova, dar niciun cetăţean de acolo nu are domiciliul la el în comună.
Depun dosare pentru alocaţii
Mulţi dintre basarabenii care au domiciliul în Moşna nici nu trec pragul comunei, deoarece pentru a-şi face cărţile de identitate trebuie să meargă la Serviciul de Evidenţă a Populaţiei din Răducăneni, aflat la 5 km distanță. În localitatea în care îşi au domiciliul ajung doar cei care vin pentru transcriere de acte sau cei care au copii şi depun dosarele pentru alocaţii, iar apoi banii intră direct în conturile acestora.
Doar în luna februarie au fost depuse 21 de dosare pentru alocaţii pentru copiii născuţi în Republica Moldova,16 dintre aceştia fiind din Chişinău. Tot la Primărie ajung şi amenzile primite de cetăţenii basarabeni, dar edilul comunei susţine că nu au fost multe cazuri de acest gen.
„Am discutat cu angajaţii să-i trateze cu respect şi prioritate. Ei nu ştiu legile. Şi atunci când vin la Primărie au întâietate. Când ajung la Primărie îi înregistrăm într-un registru special şi le dăm număr de ordine, când mai vin îi verificăm dacă au amenzi”, a precizat primarul Georgel Popa.
Edilul se gândeşte însă să încheie un contract de prestări servicii cu o firmă de avocatură pentru a soluţiona şi problema amenzilor primite de cetăţenii basarabeni.
În dreptul balconului de la etajul 1 este apartamentul în care își au adresa 3.600 de cetățeni basarabeni adoptați de comuna Moșna
Cinci secţii de votare
Primarul susţine că în an electoral află şi câţi basarabeni sunt exact la el în comună. De asemenea, pentru că numărul locuitorilor din comună a crescut simţitor la alegerile din acest an în Moşna, vor fi înfiinţate cinci secţii de votare, în loc de două, deşi cel mai probabil niciun basarabean nu va veni să îşi exercite acest drept.
„Iniţial, m-am bucurat că, dacă sunt atât de mulţi locuitori în comună, voi atrage mai multe fonduri europene, dar apoi m-am întristat pentru că s-a luat ca bază de calcul recesământul din 2011”, mai spune Georgel Popa.
Peste 51.000 de basarbeni în judeţul Iaşi
În octombrie anul trecut, în judeţul Iaşi figurau ca având domiciliu peste 51.000 de persoane născute în Republica Moldova, conform datelor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor. Însă mare parte dintre basarabeni nu locuiesc în localităţile de domiciliu, ci au obţiunt cetăţenie, documente româneşti şi au putut intra astfel în Uniunea Europeană fără viză. Pentru că legea românească nu impune un număr maxim de persoane care pot fi luate în spaţiu s-a ajuns la situaţii în care într-o singură casă să „locuiască” mii de basarabeni.
Majoritatea celor interesaţi să plece în străinătate şi-au „stabilit” domiciliul în Grajduri, Moşna, Mironeasa sau Comarna. Basarabenii figurează şi în scriptele comunelor Răducăneni, Rediu, Costuleni, Miroslava, Scânteia sau Popeşti.
„Noi avem foarte puţini basarabeni: cam 300. Este o singură familie care ia în spaţiu. La Grajduri în schimb sunt vreo 8.000 de locuitori, iar înainte de a veni cei din Republica Moldova erau vreo 3.000. Legea nu restricţionează. Nu este un număr limită de cetăţeni care pot fi luaţi în spaţiu. Aici e hiba. Ne încarcă listele la alegeri, nu vin să voteze, plus că sunt şi probleme de natură socială. Mai vin la primărie amenzi, înscrieri de maşini”, a precizat Fănică Săcăleanu, primarul din Scânteia. Mai mult, în Grajduri basarabenii şi-au cumpărat locuinţe părăsite unde au luat în spaţiu sute de conaţionali.
Luni, 14 martie, câțiva basarabeni așteptau să li se elibereze actele în curtea Primăriei din Răducăneni. Erau veniți cu un microbuz cu număr de Italia
„Afacerea buletinul”
În timp, s-au dezvoltat şi filiere moldoveneşti care se ocupă de procurarea actelor de identitate. Potrivit unor surse judiciare, afacerea este profitabilă de ambele părţi: basarabenii devin cetăţeni europeni şi îşi găsesc un loc de muncă în ţările UE, iar ieşenii primesc în schimb diferite sume de bani pentru că îi iau în spaţiu. Sumele vehiculate ar fi de 50 de euro de persoană, dar chiar dacă „preţul” ar fi doar 100 de lei, pentru 3.600 de persoane vorbim despre 360.000 de lei. Polițistul Crăciun din Răducăneni a fost generos cu toți 3.600 de basarabeni pe care i-a primit în casă.
Potrivit aceloraşi surse, bani ar primi şi unii intermediari, care îi ajutau să îşi procure cărţile de identitate româneşti, dar în unele cazuri şi de funcţionari.
Şefă de la Evidenţa Personelor, acuzată de mită
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi au descoperit că în trei case din judeţ îşi aveau domiciliul 2.063 de basarabeni. Informaţiile au apărut în dosarul Maricicăi Tagarcea, şefa Serviciului de Evidenţă a Persoanelor din Scânteia, trimisă în judecată în martie pentru luare de mită în formă continuată. În rechizitoriu, se arată că trei martore din dosar îi luaseră în spaţiu pe basarabeni, iar pentru ca aceştia să primească actele cât mai repede, martorele o mituiau pe Maricica Tagarcea. De la acestea, şefa de la Evidenţa Persoanelor ar fi primit, în perioada decembrie 2013- octombrie 2015, câte 50 sau 100 de lei săptămânal, dar şi pantofi, genţi, rochii, torturi, bomboane, cafea, flori sau o pătură electrică.
Georgel Popa, primarul din Moșna
Cum au oprit valul în Răducăneni
Pentru a diminua numărul de basarabeni care doreau să se mute formal la ei în comună, în Răducăneni a fost impusă o taxă de salubritate de 54 de lei pentru fiecare persoană dintr-un imobil. De asemenea, conform reprezentanţilor Primăriei, de la 1 ianuarie, Serviciul de Evidenţă a Persoanelor din Răducăneni primeşte zilnic doar zece cereri pentru eliberarea actului de identitate pentru persoanele care vor să-şi stabilească domiciliul în România.
Declaraţie de avere Crăciun
Conform declaraţiei de avere din 15 aprilie 2015, poliţistul Constantin Crăciun deţine împreună cu Crina Crăciun un apartament de 43 de metri pătraţi în Moşna. De asemenea, agentul are o maşină Volkswagen din 2000 şi are două credite la bancă. Primul, în valoare de 15.000 de euro, este scadent în 2017, iar cel de-al doilea, în valoare de 12.800 de lei în 2016. Crăciun a câştigat în anul fiscal 2014 – 35.324 de lei, iar soţia sa a avut venituri de 10.400 de lei ca asistent maternal.
E ciudat că polițistul nu locuiește în apartamentul declarat oficial
